-Nu se pot obtine rambursari ilegale de TVA fara complicitatea functionarilor din Ministerul Finantelor-

Incidenta mare a infractiunilor din sectorul economic arata ca, din acest punct de vedere, Romania a intrat in zona tarilor in care functioneaza economia de piata. Mai putem gasi un argument: anul acesta, locul infractiunilor economice prevazute in Codul penal a fost luat de cele sanctionate prin legi speciale, infractiuni de genul gestiunilor frauduloase sau al delapidarilor pierzand teren in fata evaziunii fiscale sau a rambursarilor ilegale de TVA. Comisarul-sef Aurel Milescu, seful Directiei de Investigare a Fraudelor (fosta Directiei Politiei Economico-Financiare) din cadrul IGP, sustine ca infractiunile economice fac parte din categoria celor -cautate-, infractiuni pe care politistii trebuie sa le descopere dupa lungi si laborioase investigatii.

Gestiunea frauduloasa nu mai este la moda

– Domnule comisar-sef, prin ce ies in evidenta infractiunile din domeniul economic? Sunt mai -isteti- infractorii?

– Este adevarat, asistam la o crestere a complexitatii infractiunilor economico-financiare. As vrea sa subliniez faptul ca, incadrandu-se intr-o anumita tendinta din ultimii ani, a crescut numarul infractiunilor economice prevazute in legi speciale, cum ar fi legea privind combaterea evaziunii fiscale, ori infractiunile prevazute de Legea cecului, cele incriminate de Legea 8/1996, privind drepturile de autor. In concluzie, creste numarul acestor infractiuni si scade numarul celor prevazute de Codul penal – delapidari, gestiuni frauduloase, neglijente in serviciu etc. Si aceasta inversare de situatii denota faptul ca economia romaneasca de piata incepe sa functioneze.

– Ce infractiuni economice se mai afla in top?

-In top se afla, acum, infractiunile indreptate impotriva sistemului fiscal, de pilda evaziunile fiscale, infractiunile de inselaciune, comise prin prezentarea de documente financiare false sau de instrumente de plata care nu au acoperire in conturile bancare. O problema deosebita o reprezinta comiterea de asa-numite -infractiuni predicat-, infractiuni generatoare de bani murdari, cum ar fi rambursarile ilegale de TVA. S-au scos si se scot, ca urmare a acestei practici, zeci, chiar sute de milioane de dolari din Romania, prin aceste metode de spalare a banilor. Se mentin la un nivel ridicat si infractiunile de coruptie, care ne sunt sesizate de diferite persoane si pe care, la randul nostru, le sesizam Parchetului, politia nefiind institutia cu atributii de cercetare in acest domeniu. Pentru edificare, voi da si cateva cifre: infractiunile prevazute de Legea cecului au crescut cu 53% in primle opt luni ale anului, fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar infractiunile privind evaziunea fiscala au crescut cu sase procente.

16 functionari din MFP, cercetati pentru rambursari ilegale de TVA de 249 miliarde de lei

– Ati punctat pe -sectorul- rambursarilor de TVA. Cum de se lasa statul pacalit in acest mod?

– Dupa 1999, noi am constatat o agresare continua si organizata a fondurilor publice, indeosebi prin obtinerea ilegala a unor rambursari de TVA. Cei vinovati de comiterea acestor fapte, bineinteles, sunt patronii, asociatii unor societati comerciale, dar trebuie subliniat faptul ca nu se pot comite astfel de fapte fara complicitatea functionarilor din Ministerul Finantelor Publice. Nu se poate obtine o rambursare de TVA fara aportul celor de la administratiile financiare. Personal, sunt de parere ca rambursarile acestea ilegale de TVA sunt favorizate si de cadrul legislativ, care este deosebit de permisiv, restituirile de TVA cu control ulterior fiind cauza care conduce la aparitia unor restituiri ilegale. Legea da posibilitatea celui care intentioneaza sa comita o infractiune sa depuna acte fictive, sa primeasca restituirea de TVA in termen de 15 zile, dupa care, controlul se poate face, asa cum spune legea, intr-un an. Intr-un an de zile, o persoana care -agreseaza- bugetul are timp sa scoata sumele respective si sa le foloseasca in beneficiul sau.

– Care sunt zonele cele mai -calamitate- de acest fenomen al rambursarilor ilegale de TVA?

– In toate judetele tarii au fost inregistrate asemenea fapte. Din practica noastra de pana acum, cele mai uzitate metode de comitere a acestei fapte sunt folosirea actelor contabile false, atestand actiuni de export sau cumparari de produse de la firme fictive, prezentarea unor acte contrafacute. Am facut, in acest an, o actiune la nivelul intregii tari si, din verificari, reiese faptul ca, incepand cu 1 noiembrie 2002, pe parcursul a sase luni de zile, 820 de societati solicitasera rambursari de TVA cu control ulterior. La 23 dintre acestea s-au intocmit dosare de urmarire penala, fiind cercetate 41 de persoane, din care 16 sunt functionari in Ministerul Finantelor Publice. Numai aici, valoarea TVA-ului rambursat ilegal se ridica la 249 miliarde de lei.

-Cu 5,3% din personal rezolvam peste 34% din infractiuni-

– Care sunt sectoarele cele mai afectate de coruptie?

– Cat priveste coruptia, cred ca ar fi de remarcat cresterea numarului de persoane din diferite domenii de activitate, implicate in asemenea acte. Spre exemplu, creste cu 15,8% numarul persoanelor care lucreaza in administratia publica locala sau centrala la adresa carora s-au primit reclamatii, cu 9,6 procente creste si numarul functionarilor implicati in acte de coruptie din domeniul industriei si resurselor, iar cea mai mare crestere se inregistreaza in domeniul agriculturii, alimentatiei si padurilor, numarul functionarilor reclamati pentru coruptie din acest domeniu crescand cu peste 95%.

– In fiecare din ultimii trei ani, infractiunile economico-financiare s-au aflat pe primele locuri, comparativ cu celelalte tipuri de infractiuni. Care este prognoza pentru anul acesta?

– Si anul acesta, infractionalitatea economica se situeaza tot pe primul loc, ceea ce inseamna, practic, doua lucruri: acest gen de criminalitate, de la care pornesc si celelalte infractiuni, are cote foarte inalte, dar si ca ponderea mare a infractiunilor din acest domeniu arata ca ele au fost descoperite si cazurile au fost instrumentate. Foarte putine infractiuni economice sunt, sa zicem, sesizabile, acest gen de infractiuni fiind, de fapt, -cautate-. Directia de Investigare a Fraudelor, care detine un numar de 5,3% din personalul Politiei Romane, rezolva peste 34% din totalul de infractiuni. La finele primelor opt luni ale anului, au fost constatate 218.275 infractiuni, dintre acestea, 77.312 fiind infractiuni economice, intre acestea regasindu-se si infractiuni economice descoperite de alte formatiuni ale politiei.

Comisar-sef Aurel Milescu – Carte de vizita

Nascut pe 8 decembrie 1950, in comuna buzoiana Viperesti, Aurel Milescu a absolvit, in 1972, Scoala de ofiteri a Ministerului de Interne si, in 1974, cursurile Facultatii de Drept. In perioada 1972 – 1977, Aurel Milescu a lucrat la Capitala, de atunci si pana in 1989 activand in cadrul Directiei Economice a Inspectoratului General. Pana in 2000, a ocupat functia de sef Serviciu Economic, in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Brasov, aici fiind si prim-adjunct al inspectorului-sef. Dupa noua luni ca director general adjunct la Capitala, pe 26 aprilie 2001, comisarul-sef Aurel Milescu a fost numit sef al Directiei Politiei Economico-Financiare din cadrul IGP, directie transformata pe 15 septembrie a.c., prin ordin al ministrului administratiei si internelor, in Directie de Investigare a Fraudelor.