-O suta de tarani pot aduna un miliard de lei-

Aproximativ 70% din fermierii romani vor primi subventii directe in anul ce urmeaza, insa cuantumul acestora va atinge nivelul celor din Uniunea Europeana de abia peste 7 ani. In schimb, accesarea creditelor pentru sectorul agricol va fi mai facila prin infiintarea unor case de Credit Rural. Cel putin asa considera ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur. De asemenea, 10% din satele romanesti vor fi beneficia de directionarea a jumatate din fondurile europene alocate anual dezvoltarii rurale.

Subventiile directe se vor acorda doar pentru cei care lucreaza pamantul si au in proprietate cel putin un hectar de teren agricol. Ajutoarele finaciare direct bugetate de catre stat pentru fermieri vor creste constant, urmand ca, pana in 2013, valoarea acestora sa fie la nivelul celor acordate agricultorilor europeni. -Cam 70% din proprietarii de terenuri vor fi beneficiarii subventiilor directe. Nivelul lor va creste in fiecare an pana in 2013, cand vom avea cat fermierul european-, a precizat Gheorghe Flutur. In prezent, agricultorii romani primesc din partea statului un sprijin financiar care reprezinta circa un sfert din valoarea celui de care beneficiaza fermierii din UE: -Acum, in primul an, avem un sfert din cat are fermierul european-, a adaugat ministrul agriculturii.

Faramitare excesiva

O problema importanta a acordarii subventiilor si a absorbtiei fondurilor europene o constituie divizarea excesiva a terenurilor agricole. Dupa desfiintarea CAP-urilor si trecerea terenului agricol in proprietatea taranilor, din inventarul facut de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) reiese ca, in prezent, exista 45 milioane de parcele, din care aproximativ jumatate au suprafete mai mici de un hectar. Gheorghe Flutur considera ca -gradul de faramitare este excesiv- si ca -trebuie gasite solutii sa nu se divizeze foarte mult exploatatiile agricole-. Una dintre solutiile inaintate de MAPDR a constat in acordarea de rente viagere pentru proprietarii cu varsta inaintata pentru ca acestia sa cedeze benevol terenul tinerilor, care sa faca o ferma eligibila pentru finantare. Ministrul a amintit ca la acest capitol ne-am descurcat foarte bine, in conditiile in care fondurile SAPARD au fost epuizate cu cinci luni inainte de termenul-limita. Astfel ca, in opinia ministrului, Romania nu va avea nicio problema cu absorbtia celor aproximativ doua miliarde de euro pe care le va primi anual din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea de programe.

Satu* si banca

Pentru a facilita implementarea unor astfel de programe, au fost infiintate Birourile unice pe programul Fermierul la Directia Agricola, urmand ca legea Caselor de Credit Rural sa primeasca girul parlamentului. In ciuda faptului ca mai multe banci comerciale au derulat fondurile guvernamentale destinate fermierilor, acestia au intampinat probleme la accesarea creditelor, una dintre solutii fiind infiintarea de -mici banci rurale, case de credit, in fiecare comuna din Romania, pentru microfinantari-, dupa cum sustine Flutur. Ministrul considera ca institutiile de creditare rurala vor fi operationale in scurt timp, deoarece vor functiona pe subscriptie publica facuta de fermieri sau de tarani.

Ţarani de 10 milioane

In opinia ministrului, -o suta de tarani- pot aduna un miliard de lei pe care sa il depuna intr-un cont, urmand ca statul sa capitalizeze acest cont cu inca pe atat, iar din banii respectivi sa fie achizitionata motorina sau sa se infiinteze o cultura. Seful MAPDR pare sa uite ca la sate nivelul de trai este extrem de scazut si ca majoritatea locuitorilor practica o agricultura de subzistenta, finantata din alocatiile copiilor si pensii de CAP. Dar, probabil, prin directionarea a jumatate din fondurile europene anuale pentru refacerea a 10% din satele romanesti, situatia se va imbunatati. Programul, cu proiecte tip de un milion de euro pentru fiecare din cele 1.200 de sate vizate, este orientat cu precadere asupra sprijinirii comunitatilor mici. -Ne-am gandit sa sprijinim satele periferice cu mai putini locuitori, pentru ca intr-o comuna hotarasc consilierii majoritari care sunt din satul cu cei mai multi locuitori, iar cele mai indepartate au ramas la urma cu investitiile-, a mai spus Flutur.