Domnia lui Razvan Orasanu asupra Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului a luat sfarsit, prin inlocuirea cu fostul ministru al apararii, Teodor Atanasiu. Demiterea lui Orasanu vine la numai zece luni de la instalarea in functie, miscare ce a starnit numeroase controverse. O prima problema ridicata de cei care s-au situat impotriva lui Orasanu a constituit-o varsta alesului premierului Tariceanu. La numai 24 de ani, fara a avea experienta suficienta pentru a putea conduce eficient o institutie de tipul AVAS, Razvan Orasanu s-a trezit, cu largul sau concurs, tinta ironiilor presei, a mediului de afaceri si a politicienilor. Multe dintre vocile care au criticat numirea sa au venit chiar din randul reprezentantilor PNL, Ioan Ghise (exclus intre timp) si Crin Antonescu fiind doar doua exemple in acest sens. Ca sa nu mai mentionam si criticile, unele virulente, venite din partea opozitiei. Dar premierul Tariceanu nu a revenit asupra numirii si Orasanu a preluat fraiele privatizarilor din tara. Chiar daca in timpul mandatului sau s-a semnat contractul de preluare a Bancii Comerciale Romane pentru cea mai mare suma adjudecata vreodata de statul roman, episoadele ARO Campulung, Tractorul Brasov sau Rafo Onesti par sa atarne mai greu in balanta. Mai mult, protestele angajatilor din cercetare impotriva privatizarii institutelor de profil nu pot fi omise, mai ales datorita informatiilor referitoare la diverse grupuri de interese, dornice sa-si treaca in patrimoniu cladiri si terenuri situate in zone-cheie. Totusi, la debutul mandatului, Orasanu a tinut sa precizeze ca acest demers va fi o prioritate pentru el.
Razvan Orasanu a intrat in vizorul Parchetului Judecatoriei sectorului 1, dupa ce presa a dezvaluit informatii potrivit carora fostul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului a sustras documente oficiale. Decizia instantei vine la scurt timp dupa ce Orasanu a declarat ca poate face publice detalii legate de datornicii bugetul de stat, continuand astfel lungul sir de controverse care i-au marcat mandatul la AVAS.
Potrivit mass media, fostul sef al AVAS, Razvan Orasanu, a sustras din sediul institutie pe care o conducea fotocopiile a peste 30.000 de documente, fapta interzisa de legislatia in vigoare. Jandarmii care asigurau paza sediului insititutiei in cursul noptii de joi spre vineri, au raportat ca fostul presedinte a fost ajutat de vicepresedintele Constantin Botez si de un alt coleg sa care bibliorafturile si cele 30.000 de hartii, care aratau ca documente fotocopiate. Pentru a justifica transportul, Orasanu a explicat ca sunt documente personale. -Marfa- se presupune ca a fost depozitata intr-un imobil situat in aproprierea sediului AVAS. Purtatorul de cuvant al Ministerului Public, Robert Cazanciuc a precizat ca procurorii urmeaza sa stabileasca masurile in functie de rezultatul anchetei.
Lista neagra
In cadrul ultimei conferinte sustinuta in calitate de presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Razvan Orasanu si-a ,,respectat promisiunea facuta presei- de a face publica lista datornicilor Bancorex. De ce atat de tarziu? Orasanu a explicat ca nu exista conexiuni intre demiterea sa si publicarea listei negre. In prezent mai sunt 690 de debitori, numele celor care au rambursat creditele sau au fost executati silit nu se regasesc in documentul remis de Orasanu. Creantele nu au putut fi recuperate deoarece firmele-mama din spatele celor de pe lista neagra sunt fie in lichidare, fie in faliment . De asemenea, si contractele de cesiune de creante preluate ulterior de la BCR lipsesc de pe lista lui Orasanu, pentru ca privatizarea institutiei sa nu fie umbrita de -cel mai mare esec bancar din Romania-.
Buget de investitura
La preluarea functiei de presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Razvan Orasanu declara ca Autoritatea detine pachete majoritare la circa 80 de societati si participatii minoritare la aproape 200 de unitati. In sarcina noului presedinte reveneau si cele 500 de societati propuse spre lichidare si aproximativ 15.000 de litigii, precum si monitorizarea postprivatizare a 7.500 de societati. De asemenea, potrivit lui Orasanu, veniturile intrate in visteria AVAS din privatizarile realizate in intervalul 1992-2005, se cifreaza la 6,4 miliarde de lei noi.
Copilul sef
Scurta sefie a lui Orasanu peste AVAS a stanit aprige controverse inca de le numirea in functie. Primele reactii dupa acest moment il indicau pe Razvan Orasanu ca incapabil sa gestioneze o institutie de o asemenea amploare ca AVAS, in conditiile in care nici varsta, nici experienta profesionala nu il recomandau pentru aceasta functie. Mai mult, diplomele de studiu obtinute de Orasanu in cadrul London School of Economics and Political Science nu sunt recunoscute de catre Ministerul Educatiei, iar legislatia in vigoare prevede ca, la angajare, functionarii publici sa prezinte cel putin diploma de bacalaureat. Dupa absolvirea cursurilor Universitatii londoneze, fostul presedinte AVAS a fost traducator pentru institutia pariziana HEC School of Management, pentru ca apoi sa devina consilier personal al lui Tariceanu. Aceasta functie implica reprezentarea primului-ministru la sedintele pregatitoare de guvern si analiza saptamanala a mapei pentru sedinta de guvern.
Chiar membrii partidului PNL au criticat numirea lui Orasanu de catre premierul Calin Popescu Tariceanu. Deputatul Ioan Ghise declara, la momentul respectiv, ca daca ar fi fost consultat, nu ar fi fost de acord cu numirea in functie a fostului consilier. Ghise a punctat si lipsa de transparenta a noului lider AVAS. Reprezentanti ai partidelor din coalitia aflata la guvernare, dar si din opozitie au criticat decizia premierului, intre acestia numarandu-se si Crin Antonescu si Victor Ponta. Declaratiile acestora au avut un numitor comun, si anume, lipsa de experienta in domeniu, ceea ce contravine intereselor statului roman.
Marile privatizari
Actiunile legate de privatizarea gigantilor comunisti i-au adus lui Razvan Orasanu nu doar oprobiul sindicatelor, dar si al mediului de afaceri. La debutul mandatului, seful AVAS afirma ca principalele puncte pe lista sa de lucru sunt reprezentate de privatizarea societatilor Antibiotice Iasi, Electroputere Craiova, Tractorul Brasov, precum si transferul activelor institutelor de cercetare in proprietate privata. Insa, cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, demersurile lui Orasanu au fost apreciate ca negative, rezultatul fiind falimentarea unor societati precum Tractorul si ARO, dar si sprijinirea unor grupuri de interese, prin vanzarea terenurilor apartinand centrelor de cercetare.
Locatiile institutelor, mine de aur
Reprezentantul Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare din Romania, Radu Minea, acuza modul in care presedintele AVAS, Razvan Orasanu, privatizeaza institutele de cercetare, intrucat demersul se realizeaza pentru patrimoniul imobiliar, respectiv cladiri si terenuri, situate in zone de maxim interes pentru diversi investitori. Desi legea prevede ca vanzarea institutelor de cercetare sa se infaptuiasca doar catre entitati comerciale care au mai intreprins astfel de activitati, Institutul de Cercetare din Berceni a fost transformat in depozit. Situatia este similara si in cazul Institutului de Motoare de pe Autostrada Bucuresti-Pitesti, dezmembrat si vandut la fier vechi de catre noul patron. Orasanu lasa in grija lui Vasile Blaga viitorul Institutului National de Sticla de pe Autostrada Soarelui si al Institutului de Cercetare Proiectari Electrotehnice de pe cheiul Dambovitei, adevarate mine de aur pentru afacerile imobiliare.
Liderul sindical de la ARO, Gheorghe Apostu, il considera responsabil de falimentul societatii de la Campulung tot pe Orasanu, punand greselile de management pe seama lipsei de experienta. Aceleasi acuze s-au adus si in cazul Tractorul Brasov sau Rafo Onesti. Voci din conducerea Nitramonia Fagaras, Electroputere Craiova sau BNS-Cartel Alfa au solicitat demisia lui Orasanu. Senatorul liberal Nicolae Vlad Popa l-a avertizat pe seful AVAS, in cursul protestelor angajatilor de la Tractorul, ca daca va inchide uzina, ii va cere sa renunte la functie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
