Parteneriatul cu o banca, esential pentru reusita accesarii finantarilor europene

În perioada 2007-2013, Romania poate beneficia de asistenţă financiară nerambursabilă de la UE, în valoare de aproximativ 30 miliarde euro.

Întrebarea care s-a tot pus în acest răstimp a fost cat de pregătită este ţara noastră pentru absorbţia acestor fonduri. Un parteneriat mai mult decat important în cadrul acestei conjucturi este format din autorităţi, centrale şi locale şi instituţiile bancare. Cum se dezvoltă relaţia unui beneficiar de proiect care doreşte să acceseze fonduri europene şi de bancă, care sunt avantajele şi de ce aveţi nevoie de acest tip de bancă?

Fondurile structurale şi de coeziune au aplicabilitate în mai multe domenii, dar pricipalul lor obiectiv este acela de reducere a decalajului dintre ţările europene şi cele noi aderate. De la investiţii în infrastructură, la cele dedicate educaţiei, cercetării sau IMM, investiţii în agricultură sau măsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale, toate acestea necesită pe langă bani şi consultanţă de specialitate.

Uniunea Europeană a alocat Romaniei fonduri structurale în valoare de 17,2 miliarde de euro, adică ar trebui cheltuiţi circa 9 milioane de euro pe zi. Ministrul Economiei şi Comerţului a declarat zilele trecute în cadrul unui seminar pe teme economice că Romania va atrage circa 100 de milioane de euro în acest an.

Dar care este rolul unei bănci?

Banca vă poate oferi pe langă consultanţă, scrisori de confort, şi credite punte, co-finanţări sau finanţarea cheltuielilor neeligibile.

Dacă un IMM îşi doreşte dezvoltarea unei lunii de producţie, de exemplu, costurile acestui proiect este evaluat la suma totală de 500.000 de euro. Dintre acestea, costurile neeligibile sunt de 100.000 de euro, cele eligibile de 400.000 de euro, iar finanţarea nerambursabilă (maxim 60% din cheltuielile eligibile) este de 240.000 de euro.

Parteneriatul cu banca poate cuprinde următoarele etape: informaţii şi consiliere, identificarea celui mai bun program de finanţare; apoi urmează acordarea creditelor necesare, asta în cazul în care nu deţineţi fondurile necesare, deoarece fondurile nerambursabile vin post-implementare.

În cazul în care beneficiarul proiectului vine şi el cu o contribuţie proprie, de 100.000 de euro, creditul bancar ar putea să aibă următorea structură: ori un credit de co-finanţare – pentru suma totală, adică finaţarea nerambursabilă + costurile neeligibile + costurile eligibile, finaţate de beneficiar. O a doua variantă ar fi un credit de pre-finanţare (punte) pentru banii care vor fi returnaţi de către UE (în cazul nostru – 240.000 de euro) şi un credit de co-finanţare, reprezentate de cheltuielile neeligibile şi eligibile.

În cadrul cheltuielilor neeligibile sunt incluse: achiziţionarea de bunuri second-hand, plata TVA, cheltuieli cu dobanzile, peste 10% din valoarea proiectului pentru cheltuieli cu terenurile, poziţionare şi studii geologice, peste 50% din totalul investiţiilor eligibile pentru cheltuieli cu achiziţionarea de patente, mărci, licenţe şi know-how, peste 50% din valoarea cheltuielilor eleigibile pentru construcţii şi lucrări asimilate, construcţia de locuinţe (în cazul Fondului de Coeziune), achizionarea de mobilă, echipamente şi infrastructură, investiţii imobiliare şi terenuri (în cazul Fondului Social European).