Vanzarea pamantului nu este deocamdata o afacere decat pentru cei care detin terenuri in intravilan. Aici, preturile au explodat in majoritatea localitatilor tarii, ajungand sa depaseasca o medie de trei miliarde de lei pe hectar in Bucuresti si sa se apropie de un miliard de lei in Ilfov. Cu totul alta este situatia terenurilor situate in afara localitatilor, unde preturile au scazut chiar, comparativ cu anii precedenti. In judete ca Bistrita-Nasaud sau Teleorman, un hectar de pamant in extravilan poate fi cumparat cu mai putin de 100 de dolari.
Exceptie fac zonele din apropierea Bucurestiului, precum si judetele Valcea, Prahova, Ilfov si Bacau, unde terenurile din afara localitatilor costa mai mult decat in perimetrele intravilane ale altor judete. Mentinerea unei discrepante uriase intre pretul pamantului in cele doua zone se explica prin faptul ca romanii prefera, inca, sa cumpere teren pentru locuinte si mai putin pentru activitati agricole.
In ultimul an, pretul pamantului a inregistrat o crestere de cateva milioane de lei, insa discrepanta dintre pretul pamantului situat in intravilan si cel situat in extravilan se mentine. Astfel, pretul mediu de vanzare pentru un hectar de pamant situat in intravilan a fost de la inceputul acestui an de 137,32 milioane de lei, in timp ce in extravilan un hectar de pamant s-a vandut in medie cu 8,27 milioane de lei, ceea ce inseamna chiar mai putin comparativ cu media pe ultimii patru ani, care a fost de 8,57 milioane de lei. Explicatia este simpla. Aceasta inseamna ca se mentine tendinta de a se cumpara pamant pentru construirea de locuinte si mai putin teren agricol. Anul trecut, un hectar de pamant situat in localitate costa in medie 56,6 milioane de lei, in timp ce in camp un hectar de pamant se vindea cu cel mult sapte milioane de lei. Insa daca preturile vor continua evolutia din acest an, in cativa ani pamantul din Romania va ajunge o marfa destul de scumpa. Cu atat mai mult cu cat stimularea prin subventii a marilor exploatatii ar putea determina o crestere a cererii de pamant in extravilan din partea celor care vor sa-si infiinteze ferme pe suprafete mari.
Intravilanul, la mare pret
Chiar daca numarul localitatilor in care functioneaza piata pamantului este mai mare pentru extravilan (2786) decat pentru intravilan (2633), valoarea totala incasata difera foarte mult. Astfel, valoarea totala a sumei rezultate din vanzarea pamantului in intravlian a fost de aproape un miliard de lei, iar in extravilan a fost de numai 560 milioane de lei. Faptul ca pamantul din interiorul localitatilor este mai mare decat cel situat in afara acestora este demonstrat si raportand incasarile la suprafata vanduta. In intravilan s-au vandut 6.684 de hectare (pe care s-a incasat aproape un miliard de lei), iar in extravilan, desi s-au vandut 67.759 de hectare, s-a incasat putin peste 500 milioane de lei. In acest din urma caz s-au inregistrat de la inceputul anului si un numar mai mare de tranzactii cu terenuri. In timp ce pentru terenurile din intravilan s-au incheiat de la inceputul anului un numar de 21.915 contracte de vanzare-cumparare, pentru terenurile din extravilan au fost incheiate 26.923 de contracte. Cele mai mari preturi pentru terenurile intravilane se inregistreaza in judetele Ilfov (cu peste 800 milioane de lei/hectar) , Brasov (508 milioane de lei/hectar), Constanta (440 milioane lei/hectar), Bacau (294 milioane de lei/hectar), Prahova (230 milioane de lei /hectar). Recordul este detinut de Bucuresti, unde un hectar de teren se vinde cu peste trei miliarde de lei. La polul opus se situeaza judetele Bistrita-Nasaud (un milion de lei/hectar), Caras-Severin si Satu Mare (16 milioane de lei/hectar).
Timisul, judetul cu cel mai scump pamant in extravilan
In extravilan, cele mai scumpe terenuri sunt in Timis (peste 200 milioane de lei), Arad (aproape 45 milioane de lei), Caras-Severin (peste 23 milioane de lei). Judetele cu cel mai ieftin pamant situat in afara localitatilor sunt Bistrita-Nasaud (186.000 de lei), Harghita (850.000 de lei), Hunedoara (694.000 de lei) si Tulcea (779.000 de lei). Numarul cazurilor de instrainare a terenurilor a fost anul acesta de 23.746 hectare pentru terenurile din intravilan si 28.988 hectare pentru terenurile din extravilan.
Specialistii in econnomie agrara spun ca pentru stabilirea pretului pamantului sunt necesare doua elemente de baza: determinarea profitului agricol, mai precis acea parte din profit care corespunde factorului pamant, respectiv renta sau arenda cuvenite proprietarului de pamant si dobanda curenta normala la capitalul de imprumut. Mai este insa mult de asteptat pana cand taranul roman va ajunge ca, inainte de a-si vinde pamantul, sa faca riguroase calcule economice pentru a-i stabili pretul. Din datele detinute de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), din anul 1998 pana in prezent un numar de 3.860 de persoane fizice straine cu cetatenie romana au obtinut 22.704 hectare, din care 1.599 de hectare de la inceputul anului 2002. Dupa ce taranii au inceput sa-si recapete pamantul, din cauza lipsei mijloacelor necesare pentru a-l lucra, l-au vandut ani buni la preturi modice, adica cu cateva zeci de mii de lei/hectar. Pe masura ce anii au trecut au inceput sa inteleaga ca pamantul le poate asigura, daca nu venituri suplimentare, cel putin traiul de pe o zi pe alta, iar acum probabil se gandesc de doua ori inainte sa ceara un pret.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
