Pana nu de mult, cea mai avantajoasa modalitate de plasare a banilor era pentru romani si cea mai simpla: cumpararea de titluri de stat cu risc zero, ale caror dobanzi se apropiau uneori de randamentul oferit de fondurile de investitii. Dobanzi de peste 50% pe an la titlurile de stat in lei nu mai pot fi obtinute insa de la inceputul anului. Ministerul Finantelor a diminuat nivelul acestora cu mai mult de zece procente, in conditiile in care Guvernul prognozeaza o inflatie de numai 27% pentru 2001.
In momentul de fata, titlurile de stat isi pierd din atractivitatea neobisnuita de care s-au bucurat pana de curand, iar romanii trebuie sa-si bata ceva mai mult capul pentru a gasi plasamente cat mai avantajoase in alta parte. Cea mai proasta alegere ramane intotdeauna tinerea banilor la saltea, chiar daca in prealabil leii au fost transformati in dolari sau in alte valute occidentale pentru a evita devalorizarea. De la inceputul anului, devalorizarea monedei nationale in raport cu cea americana s-a mentinut constant sub nivelul inflatiei, astfel incat simpla transformare a leilor in dolari nu va putea acoperi nici cresterea preturilor si cu atat mai mult nu va asigura vreun castig real. Leul a pierdut in raport cu dolarul american aproape 2.760 de unitati, de la 1 ianuarie 2001, devalorizandu-se cu aproximativ 9,6 procente, nivel pe care inflatia l-a depasit inca din luna aprilie.
Strict din punctul de vedere al randamentului, plasamentele in fonduri de investitii raman cele mai avantajoase. Cresterile oferite de acestea, de la inceputul anului, depasesc, in unele cazuri, nivelul de 18%. Ceea ce ar corespunde unei dobanzi bancare anuale pentru depozitele in lei de circa 44%. In momentul de fata, dobanzile oferite de bancile romanesti la depozitele in lei nu depasesc pragul de 40%, fiind diminuate substantial in ultima perioada sub influenta reducerii dobanzilor acordate de Ministerul Finantelor la titlurile de stat. Cat priveste dobanzile bancare acordate pentru depozitele in valuta, o situatie neobisnuita se manifesta de cateva saptamani. Astfel, mai multe banci au luat decizia de a diminua dobanzile pasive in dolari, concomitent cu majorarea dobanzilor similare in euro. Cel mai recent exemplu este al Bancii Austria Creditanstalt, care acorda pentru depozitele pe termen de un an dobanzi de 3,77% in euro si de 3,29% in dolari. Plasarea banilor intr-un depozit bancar in euro incepe sa devina, in aceste conditii, mai avantajoasa decat alegerea unui depozit in dolari, desi pana de curand situatia a fost exact inversa.
Potrivit analistului financiar Aurelian Dochia, decizia bancilor romanesti de a majora bonificatiile in euro poate parea neobisnuita, in conditiile in care Banca Centrala Europeana (BCE) a luat exact masura contrara, si anume de a reduce dobanzile. -O astfel de decizie poate fi legata de perspectiva adoptarii monedei unice europene in statele UE, de la 1 ianuarie 2002, o data cu retragerea din circulatie a celorlaltor valute europene. Este posibil sa creasca cererea de euro a operatorilor din piata, dat fiind faptul ca mai multe valute vor trebui transformate in euro la aceea data. Bancile pot anticipa aceasta tendinta, la fel cum pot incerca sa faca mai atractive depozitele in moneda unica europeana, pentru a-si determina clientii sa prefere constituirea de depozite in euro, in momentul in care vor trebui sa renunte la conturile in celelalte valute-, apreciaza Aurelian Dochia. Potrivit afirmatiilor sale, opinia generala in momentul de fata este ca, cel putin in momentul de fata, depozitele bancare in lei sunt mai avantajoase decat cele in dolari. Recomandarea sa: trebuie preferate plasamentele pe termen scurt, deoarece lucrurile sunt in permanenta miscare in prezent, astfel incat resursele de bani sa poata fi reorientate imediat, in momentul in care un plasament poate deveni mai avantajos decat altul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
