Guvernul ne anunta ca inregistreaza succese peste succese in ceea ce priveste inchiderea negocierilor, pe diferite capitole, cu Uniunea Europeana. Impropriu spus insa succese, mai ales ca oficialitatile vorbesc despre aceste intelegeri referindu-se doar la adoptarea legislatiei care sa corespunda normelor impuse de cei care ne asteapta sa le fim alaturi. Nu se spune nimic despre modul in care vor fi implementate noile norme. Este o mare diferenta intre ceea ce sustin reprezentantii nostri in fata organismelor europene si situatia reala din Romania. Ceea ce nu stiu insa mai-marii europeni este faptul ca in Romania primeaza un exces de zel dus la extrem. Adoptam legislatia europeana fara a sti foarte multe despre efectele acesteia, ca sa nu mai vorbim de faptul ca multi dintre cei care ar trebui sa puna in practica aceste norme habar nu au despre ce este vorba. Golul de informatii este imens, in ciuda faptului ca, teoretic, se presupune ca posedam toate cunostintele necesare. Ca sa fim cat mai aproape de limbajul autohton, trebuie sa recunoastem ca -teoria ca teoria, dar practica ne omoara-. Ne asumam angajamente peste angajamente, fara a realiza care ne sunt de fapt limitele. Vrem sa aratam ca suntem capabili, cand de fapt la noi primeaza inca debusolarea. Exista o foarte mare diferenta intre adoptarea legilor si implementarea lor. Vrem sa dam bine la exterior cand, de fapt, totul la noi se scalda intr-o nebuloasa totala. Nici nu ne mai gandim ce adoptam, important este -sa ne aliniem normelor UE-. Sacrificiile, riscurile nu mai conteaza.
Un exemplu concludent este cel referitor la inchiderea negocierilor pe capitolul mediu. Reprezentantii Ministerului Integrarii considera ca tara noastra a inregistrat un -mare succes-prin obtinerea celor 11 perioade de tranzitie, care se vor intinde pe 12 ani, perioada in care agentii economici din Romania ar trebui sa se preocupe de imbunatatirea conditiilor de mediu. Potrivit documentelor Bancii Mondiale, investitiile de mediu vor necesita aproximativ 30 miliarde de euro, suma exorbitanta pentru o tara atat de mica. Banii ar trebui sa vina din resurse proprii ale firmelor, din bugetul de stat sau din fonduri comunitare. Nimic mai simplu, am putea spune, daca acesti bani nu ar fi folositi dupa interese, si nu dupa prioritati. Este de mirare ca bani din fondul de mediu sunt cheltuiti in cu totul alte scopuri decat pentru rezolvarea problemelor in domeniu? Se pare ca sume importante din acest fond au fost alocate pentru cei care isi vor recicla Daciile mai vechi de 12 ani. Sindicatele si patronatele au reclamat acest fapt, aratand ca societatea Dacia nu contribuie in nici un fel la fondul de mediu. Totodata, reprezentanti ai oamenilor de afaceri cer ca angajamentele luate de Romania in fata organismelor internationale sa fie facute publice, pentru ca fiecare agent economic sa stie ce are de facut. Marea problema a Ministerului Integrarii se pare ca este tocmai imposibilitatea de a comunica cu cei pe care trebuie sa-i -instruiasca-. La o dezbatere pe problema mediului, reprezentantul MIE nu a putut sa specifice foarte clar ce are de facut fiecare agent economic pentru ca intrarea in UE sa nu-l prinda pe picior gresit. Si nici nu exista foarte mari sanse ca acesta sa afle prea curand, atata timp cat nu exista o perceptie clara, nici macar la nivel inalt, despre ce inseamna aderarea si costurile pe care ea le implica. Printre sectoarele cele mai vulnerabile la capitolul mediu si care au nevoie de eforturi uriase pentru a investi in programele de mediu se numara cel energetic, chimic, siderurgic, electrotehnic, mai ales ca jumatate din industria romaneasca este bazata pe tehnologii vechi, din perioada anilor *70-*90. Daca ne vom afla in imposibilitatea de a ridica standardul de mediu si nu vom gasi resursele financiare necesare, tara noastra risca sa devina una de terenuri virane, pentru ca unul dupa altul, intreprinzatorii mici si mijlocii vor disparea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
