Presiunea pe inflatie creste la final de an

Evolutiile economiei romanesti in acest ultim trimestru nu sunt absolut deloc in masura sa probeze veridicitatea afirmatiilor celor de la putere care vad lupta pentru atingerea targhetului de inflatie ca si castigata. Intr-o prima faza au venit scumpirile dictate de rearanjarea calendarului de aliniere a preturilor la utilitati conform negocierilor purtate cu Uniunea Europeana. Si au urcat si gazele, si tarifele pe CFR, si energia electrica, urmand ca efectele in celelalte preturi sa se vada in scurt timp. Cu toate acestea, bazandu-se pe deja celebrul cos de calcul alcatuit de statisticieni, total rupt de realitate, autoritatile nu isi fac nici o problema cu faptul ca rezultatele de la final de an vor fi diferite de cele dorite. Ba mai mult, visele coboara si sub iluzoriul prag de 5%. Sigur, majoritatea analistilor aproba aceste valori, dar rad in coltul gurii daca sunt intrebati ce legatura este intre inflatia din scripte si cea pe care romanul o simte zi de zi prin -buzunare-. Unii, mai neincrezatori din fire, declara deja ca, chiar daca anul acesta vom cobori la 5%, foarte probabil catre finele primului trimestru din 2007 ne vom reintoarce spre 6-7%. Economistii devin si mai neincrezatori in aceasta realitate a hartiei cand li se serveste de catre ministrul finantelor o alta problema: bugetul ar trebui sa treaca de la plus 1,7% excedent la -2,5% deficit pana la finele anului. Si, de parca nu ar fi de ajuns, economiile facute de unele companii de stat monitorizate vor fi puse de ministere si AVAS la dispozitia intreprinderilor respective pentru a fi alocate unor mariri salariale. Alti bani de consum, alta presiune pe cerere, alti parametri negativi pentru inflatie si deficit comercial.

Cantitatea de bani lasata libera in economie catre finalul de an creste odata cu noile masuri luate de guvernati, care lasa liber maririlor de salarii. Intre timp, banca centrala abia rasufla sub presiunea banilor pe care trebuie sa-i sterilizeze, pentru a nu fi scapati in consum si a produce un dezastru macroeconomic. Si aceasta, chiar daca mediul de afaceri pare a-si fi crescut capacitatea de absorbtie.

Guvernul a aprobat, in sedinta de saptamana trecuta, redistribuirea economiilor facute, la nivelul celor 51 de operatori economici monitorizati, in semestrul intai al acestui an, catre fondurile de salarii sau suplimentarea numarului de personal al ministerelor in subordinea carora se afla agentii respectivi.

Sumele economisite si inregistrate la fondul de salarii de cei 51 de operatori economici monitorizati au o valoare totala de aproximativ 86 de milioane, de la 2.313.680.000 de lei vechi – valoarea stabilita prin Hotararea de Guvern 50/2006, la 2.227.728.000 de lei vechi, se arata intr-o analiza prezentata de Ministerul de Finante Publice, in ultima sedinta de guvern. Prin aceasta hotarare au fost aprobate obiectivele salariale trimestriale pe anul 2006 pentru operatorii economici monitorizati potrivit OUG nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei economico financiare.

Pe baza economiilor inregistrate in primul semestru al anului, guvernul a decis ca suma economisita sa fie folosita de unele ministere care gestioneaza agenti economici monitorizati si de AVAS, pentru suplimentarea plafoanelor privind fondul de salarii si numarul mediu de personal la societatile aflate in monitorizare, dar fara ca plafonul stabilit initial sa fie depasit.

Ministerele care au solicitat rectificarea fondului de salarii aferent acestor bugete sunt: Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Motivele care au fost invocate pentru ca suplimentarea fondurilor pentru salarii sa fie aprobata au constat, in principal, in argumente precum: dezvoltarea unor activitati si cresterea veniturilor, prestarea de ore suplimentare, acordarea drepturilor salariale la nivelul celor negociate prin contractul colectiv de munca, nerespectarea termenelor de aplicare a programelor de restructurare si influente din cresterea salariului minim negociat la 370 lei.

De asemenea, in cadrul aceluiasi plafon, Ministerul Economiei si Comertului si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului au solicitat modificarea programului privind reducerile efective de personal in anul 2006. Reducerile efective de personal scad in anul 2006 la operatorii economici monitorizati de la 25.717 persoane cat era aprobat initial la 24.227 persoane in programul rectificat, mai putin cu 1.490 de salariati.

Mediul absoarbe mai bine fonduri

De cealalta parte, banca centrala se confrunta cu o diminuare graduala a fondurilor sterilizate, cu aproximativ trei miliarde de euro pe luna.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a declarat ieri, intr-o emisiune televizata, ca sumele atrase de banca centrala din piata interbancara se diminueaza, ca urmare a gradului de absorbtie a mediului privat. **Fondurile atrase de BNR s-au redus de la zece miliarde euro la sapte miliarde euro, iar acum ne apropiem de patru miliarde euro, ceea ce inseamna ca absorbtia interna a crescut**, a spus Vasilescu, citat de Mediafax.

Cu toate ca Romania dispune de bani, dar pentru ca sumele nu pot fi utilizate, rolul bancii centrale este -sa adoarma- aceste sume, a mai subliniat oficialul BNR.

**BNR a observat un fapt dramatic, ca apare un surplus de bani pe care economia nu-l poate folosi, astfel ca banca trebuie sa absoarba acesti bani. De ani de zile, la BNR nu se dau prime pentru ca banca are pierderi, intrucat finanteaza dezinflatia**, a explicat Vasilescu.

Pericolul care pandeste este acela ca, in cazul in care banca centrala nu ar atrage surplusul de bani, acesta ar putea fi orietat catre consum, ceea ce ar genera presiuni inflationiste. Daca banii ar ar fi atrasi de firme pentru investitii, pentru import de tehnologie, atunci ar exista un echilibru si BNR ar putea inregistra profit, a mai spus consilierul guvernatorului BNR.