Ziua Z pentru beneficiarii Programului SAPARD – Masura 2.1, destinata imbunatatirii infrastructurii rurale, se apropie cu pasi repezi. Nici macar o luna nu ne mai desparte de data de 30 septembrie. Pana la aceasta data, toti beneficiarii de finantari trebuie sa inainteze specialistilor angajati in cadrul Agentiei sau birourilor regionale de implementare SAPARD documentele care sa ateste finalizarea lucrarilor si cererile de rambursare a fondurilor. Daca oficialii din cadrul Agentiei SAPARD sunt optimisti vizavi de gradul mare de absorbtie a fondurilor (care va depasi, din cate se pare, suma alocata initial), ei nu-si ascund temerile iscate de problemele de calitate pe care le vor ridica investitiile finalizate in mare graba. Nu este exclusa nici o noua prelungire a termenului pentru depunerea cererilor de finantare in cazul masurii destinate dezvoltarii infrastructurii rurale.
Oficialii din cadrul Agentiei SAPARD sustin ca, la sfarsitul anului 2004, Romania va avea cel mai mare grad de absorbtie a fondurilor, in comparatie cu celelalte tari beneficiare. Pana pe 31 decembrie 2004, autoritatile romane trebuie sa faca platile incluse in prima transa a Programului SAPARD, adica sa cheltuiasca toate cele 204 milioane de euro alocate de Uniunea Europeana pentru anul 2000. Datele furnizate vineri de reprezentantii agentiei sunt in masura sa sustina optimismul autoritatilor. Astfel, erau depuse cereri de plata pentru 95% din proiectele demarate, solicitarile insumand 190 milioane de euro. Platile deja efectuate de agentie se ridicau la 137 milioane de euro.
Numai in cadrul Masurii 2.1., destinata dezvoltarii infrastructurii rurale, in limita fondurilor alocate pentru anul 2000 au fost demarate 260 de proiecte la nivelul intregii tari, proiecte pentru care cererile de plata trebuie depuse de catre beneficiari – in acest caz, consilii locale – pana pe 30 septembrie 2004. In ciuda procentului destul de bun inregistrat pana acum, directorul general al Agentiei SAPARD nu exclude faptul ca in ultimele zile din aceasta luna va fi mare -aglomeratie- in cadrul institutiei. Asta pentru ca, dupa cum a remarcat Gheorghita Corbu, luna are pentru primarii din Romania o singura zi – ultima a lunii.
La nivelul intregii tari, 23 de beneficiari – consilii locale – nu au depus nici o solicitare de plata pana la aceasta data, lucrarile nefiind demarate. -Economiile- realizate prin nerealizarea acestor proiecte ale caror beneficiari au blocat practic niste fonduri – cifrate la 13 milioane de euro, vor fi folosite pentru finantarea altor proiecte.
Ultima moda: beneficiarii -umfla- facturile
Oficialii Agentiei SAPARD sustin ca, in noianul de -artificii- pe care romanul e obisnuit sa le faca, in ce-i priveste pe beneficiarii Programului a mai aprut o moda: benficiarii inscriu pe facturile pe care le inainteaza institutiei sume mai mari decat cele cheltuite pana la momentul respectiv pentru realizarea proiectului.
-Am respins foarte multe solicitari de plata si sunt ingrijorat de faptul ca am primit facturi de la beneficiari pe care era inscrisa o suma, in timp ce, la deplasarea in teren, inspectorii nostri au depistat ca, fizic, se realizase o suma mai mica. Facturile emise de constructori erau masluite in acest fel in complicitate cu primarul. Cred ca s-a facturat in acest mod in speranta ca, atunci cand vor ajunge pe teren insepctorii nostri lucrarea va ajunge la stadiul fizic raportat-, a precizat Ghoerghita Corbu.
Situatii de acest gen au fost depistate sn judetele Buzau, Vrancea, Dambovita sau Prahova. Cererile de plata au fost considerate nejustificate, neeligibile si a fost avizata spre plata numai suma efectiv cheltuita pana in acel moment.
Probleme reale in ceea ce priveste incadrarea in termenul limita de realizare a lucrarii au beneficiarii din zonele puternic afectate de inundatiile din aceasta vara. Astfel, consilii locale din judete precum Bacau, Vrancea, Buzau si Suceava s-au trezit ca drumuri realizate prin Programul SAPARD, aflate in stadii avansate de constructie, au fost luate efectiv de ape. In aceste conditii, beneficiarii pot invoca forta majora, trebuie sa intocmeasca o documentatie – sa realizeze o evaluare si pot beneficia atat de o prelungire a termenului, cat si de o corectie a sumelor alocate – care nu poate depasi insa 20% din valoarea initiala a proiectului.
Verificari la sange in teritoriu
Ca urmare a numarului mare de proiecte la care se realizeaza in aceasta luna receptiile finale, nu mai putin de 145 de angajati ai Agentiei SAPARD si ai birourilor regionale de implementare a programului sunt angrenati in procesul de verificare a lucrarilor. Au fost suplimentate echipele de control din judete precum Iasi, Constanta, Dambovita Craiova, fiecare membru din cele 72 de echipe de control avand in vizor cel putin sapte proiecte.
Vacile, refractare la cuceririle civilizatiei
Pe langa lentoarea executantilor sau lipsa de initiativa a potentialilor beneficiari, specialistii care se ocupa de implementarea Programului SAPARD in Romania trebuie sa dea piept si cu mentalitatea taranilor romani. Locuitorii din mediul rural sunt de cele mai multe ori refractari, si reprezentantii autoritatilor locale pierd destul de mult timp pentru a-i convinge pe cei care vor beneficia direct de investitie ca au nevoie de un drum bun, de canalizare sau de o aductiune de apa in localitatea lor.
Locuitorii din mediul rural invoca motive dintre cele mai nastrusnice pentru care refuza sa coopereze cu autoritatile. De la faptul ca rigolele realizate pe marginea drumurilor ii impiedica sa intre in curti cu carutele sau cu cotigile trase de magari, pana la pretentiile emise in cazul culorii pietrei folosite la pavarea drumurilor realizate prin program, care nu poate fi nicidecum de culoare vinetie. Asa s-a ajuns inclusiv la explicatii de genul ca -vacile aduse de la pascut refuza sa calce pe drum daca acesta nu e de culoare neagra-…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
