Primul acord cu FMI, finalizat dupa mai bine de 15 ani

Dupa o prelungire la doi ani, fata de durata initiala de desfasurare de un an si jumatate a programului stand-by cu Fondul Monetar International (FMI), din cauza neindeplinirii la termen a angajamentelor asumate, printre care se numara si nerespectarea termenelor de privatizare a Bancii Comerciale Romane si a Petrom, autoritatile de la Bucuresti pot rasufla usurate. Si asta pentru ca, in pofida neaplicarii tuturor reformelor majore din economie, se pot lauda cu faptul ca fac parte din guvernul care a reusit sa finalizeze primul acord stand-by din perioada postdecembrista, dupa ce Romania ratase pana acum alte cinci programe cu institutia financiara internationala.

Ultimii bani din -stand-by-

Consiliul Directorilor FMI a aprobat pozitiv ultima revizuire a acordului stand-by cu Romania, eliberand totodata ultimele doua transe, de aproximativ 153 milioane de dolari. Acordul a fost incheiat in octombrie 2001 si a avut o valoare totala de 300 milioane de DST – aproximativ 418 milioane de dolari.

Viza favorabila acordata de institutia financiara este un pas extrem de important in privinta acordarii din partea UE a statutului de economie de piata functionala, sustine guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, care este de parere ca, in continuare, guvernul va trebui sa rezolve si alte probleme. -Din cate stiu, UE a ridicat si alte probleme in relatia cu tara noastra, printre acestea numarandu-se interventiile statului in economie si restructurarea sectorului energetic-, a declarat dl Isarescu.

Pentru ultimul program stand-by cu FMI, guvernul a promis mentinerea stabilitatii macroeconomice, scaderea ratei inflatiei, limitarea deficitului de cont curent si majorarea rezervelor valutare ale BNR. Din punct de vedere fiscal, autoritatile s-au angajat cu noi initiative privind impozitul pe profit, TVA si accize. Una dintre marile probleme pentru care negociatorii Fondului ne-au taxat la fiecare vizita a fost si aceea a neaplicarii de scutiri si facilitati fiscale pe criterii subiective si discretionare. La fel de importanta pentru institutia financiara a fost si majorarea tarifelor la energie electrica, termica si la gazele naturale, solutie care trebuia cuplata cu imbunatatirea gradului de incasare a societatilor din domeniu.

Angajamentele puterii au mai privit, de asemenea, si limitarea cresterilor salariale in intreprinderile de stat, monitorizarea firmelor cu pierderi. In ceea ce priveste accelerarea procesului de privatizare, reprezentative sunt nerespectarea termenului in privinta BCR, care fusese stabilit pentru sfarsitul anului 2002.

Tinta FMI in Romania: privatizarea sistemului energetic

Potrivit ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, o echipa a FMI va sosi in Romania la inceputul lunii viitoare, pentru a negocia cu autoritatile romane forma viitoare de colaborare. -Viitoarea colaborare ar putea fi un acord de tip precautionary arrangement, ce stabileste liniile directoare ale politicii macroeconomice, tragerea de sume de bani nefiind prevazuta decat in cazurile considerate a fi urgente-, a precizat Tanasescu. Ministrul finantelor nu a dorit sa insiste pe detaliile privitoare la conditiile ce vor fi puse de FMI pentru continuarea colaborarii cu Romania, care a explicat doar ca durata noului acord ar putea fi de 18 luni. -Exista in acelasi timp varianta unui acord pe un an, pentru a transpune in practica proiectele economice ale actualului guvern-, a precizat seful finantelor.

Fondul vrea salariul minim la fel de mic

Potrivit unui comunicat oficial al FMI, primul adjunct al directorului general, Anne Krueger, felicita autoritatile romane pentru implementarea in general satisfacatoare a programului.

Desi in limite rezonabile, deficitul contului curent a crescut, reflectand expansiunea creditului catre sectorul privat. Practic, sunt efectele cresterii salariului minim asupra cererii populatiei. Dna Krueger a declarat ca, in perspectiva, este important sa se limiteze cresterea puternica a cererii interne, prin evitarea unei noi cresteri, in 2004, in termeni reali, a salariului minim pe economie. In acelasi timp, pentru reducerea pierderilor in sectorul energetic, autoritatile trebuie sa majoreze gradual, pana in 2007, pretul gazelor naturale la nivelul pretului de import si, in acelasi timp, sa asigure ajustarea trimestriala a preturilor la energie, pentru mentinerea acestora la nivelul de recuperare a costului. Totodata, directorul FMI crede ca pentru a indeparta riscurile inflationiste, ca urmare a cresterii creditului catre sectorul privat, BNR a majorat in mod corespunzator rata dobanzii si este gata sa isi intareasca in continuare, daca va fi necesar, politica monetara.

Istoria neromantata a FMI in Romania

Tara noastra a devenit membru al FMI la 15 decembrie 1972 si are o participare de 1,03 miliarde de DST, 0,48% din cota totala. Iata istoria recenta a relatiilor tarii noastre cu FMI:

– 1987: regimul Ceausescu a dispus ruperea relatiilor cu FMI

– 1990: regimul postdecembrist a reluat relatiile cu institutia financiara

– 1993: negocieri esuate. Romania refuza masurile FMI privind eliminarea blocajului financiar, reducerea subventiilor si liberalizarea pietei valutare

– 1995: Romania convinge FMI pentru un imprumut de 382 milioane de dolari. Prima transa, 70 milioane de dolari, este amanata

– 1996: guvernul aproba Memorandumul pentru politica economica. Transa de 70 milioane de dolari se amana pentru tulburarile de pe piata interbancara si a mentinerii unui curs artificial al leului

– 1997: CDR deschide un imprumut de 430 milioane de dolari. Doua transe de 142 de milioane de dolari sunt eliberate

– 1999: incep negocierile pentru un nou acord, care se finalizeaza abia dupa opt luni, prin aprobarea unui credit de 540 milioane de dolari, din care nu s-a tras decat o prima transa

– 2000: guvernul, condus de Mugur Isarescu, lanseaza ideea prelungirii cu un an a acordului stand-by.