Procesul de îmbătrânire a populației are un impact negativ major asupra economiei din România

Scăderea PIB-ului potențial, prin reducerea contribuției forței de muncă și capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistența socială, și afectarea ratei de economisire sunt principalele consecințe ale îmbătrânirii populației, potrivit BCR.
În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătățită.
România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia și Slovenia) care vor cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației în următoarele decenii. Mediana vârstei populației va ajunge la 46 de ani în 2030 și 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului "Implicațiile economice ale procesului de îmbătrânire a populației în România" realizat de divizia BCR Cercetare.
O primă consecință economică a îmbătrânirii și reducerii populației totale este scăderea PIB-ului potențial, prin diminuarea contribuției forței de muncă, dar și a capitalului, în condițiile afectării economisirii interne. PIB-ul potențial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracției investițiilor private.
Circa o treime din forța de muncă din România se regăsește în agricultură, față de doar 3,4% în zona euro. Sectorul serviciilor reprezintă 42% din forța de muncă ocupată în România, comparativ cu 72% în zona euro.
Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari.
Reprezentanții BCR consideră că o prioritate o reprezintă oferirea de alternative viabile pe piața forței de muncă persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, în condițiile în care populația inactivă din această grupă de varstă a crescut puternic după anul 2008 pe fondul pensionărilor efectuate și al recesiunii economice.
"Statul român trebuie să continue reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat și public. Noi propunem o lege care să stimuleze comasarea terenurilor agricole în mari exploatații, prin subvenționarea cheltuielilor notariale și de cadastru efectuate de fermierii vârstnici cu ocazia vânzării terenurilor", a declarat miercuri, într-o conferință de presă, Eugen Sinca, economist BCR.
A doua consecință este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creșterii economice, cât și pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistență socială și sănătate.
Orice creștere a cheltuielilor publice pentru protecție socială peste nivelul actual poate avea loc numai în condițiile în care are loc și o creștere a ponderii veniturilor bugetare în PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, de 32,9% din PIB în 2011. Creșterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale și nu prin majorarea fiscalității, care ar degrada mediul de afaceri.
Cea de-a treia consecință a îmbătrânirii și reducerii populației constă în afectarea ratei interne de economisire și, implicit, a investițiilor.
"Stimularea economisirii populației este esențială pentru reducerea dependenței României de fluxurile externe de capital și finanțarea internă a creșterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiții cu diverse grade de risc, asigurări de viață cu o componentă investițională, obligațiuni de stat, piață de capital", a mai spus Sinca.
El a arătat că România are în continuare un deficit de cont curent mare în raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilității macroeconomice la nivelul Uniunii Europene, care solicită o valoare cuprinsă între minus 4% și plus 6% din PIB în ultimii trei ani. Politicile de restrângere a creditului de consum în valută sunt justificate în acest context, potrivit analiștilor BCR.
"Performanța slabă a României în domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasă loc suficient pentru o îmbunătățire a deficitului de cont curent. În 2012, România a avut un sold negativ al serviciilor de turism în balanța de plăți de 300 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria a avut intrări nete de 1,9 miliarde euro", se menționează în raport.

Dan Marin