Producție record de cereale, profituri minime pentru agricultorii români

Anul 2013 se anunță unul record pentru recolta de cereale păioase – grâu, porumb, orz, orzoaică – dar și pentru oleaginoase precum floarea soarelui, soia sau rapiță, chiar dacă, deocamdată, în câmp se mai lucrează pentru strângerea lor în hambare.
Din primele estimări realizate pe baza prețurilor de vânzare pe piața locală reiese că valoarea producției de cereale și oleaginoase a României nu va depăși în acest an 4 miliarde de euro, profiturile agricultorilor fiind sub așteptări, în pofida recoltei bogate, din cauza prețurilor mult mai scăzute decât cele înregistrate cu un an în urmă, potrivit unei analize Agerpres.
Dacă în iunie 2013, prețul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, la începutul lunii septembrie, tona de grâu costa numai 140 de euro, în timp ce pe piața europeană prețul de achiziție al unei tone de grâu nu coborâse sub 180-200 de euro. O situație asemănătoare se întâlnește și la porumb, unde, la nivelul lunii iunie, prețul local era de 208 euro pe tonă, iar în septembrie nu depășea 119 euro. În prezent, în bazinul Mării Negre, tona de grâu se vinde cu circa 145 de euro, mult mai jos decât în Franța, de pildă, unde depășește 185-190 de euro, la același nivel de calitate.
Agricultorii români consideră că prețurile de 0,50 – 0,60 lei pe kilogramul de grâu și porumb și de un leu/kg la floarea soarelui sunt 'o bătaie de joc', fiind total insuficiente pentru recuperarea investițiilor și reluarea ciclului agricol în toamna acestui an.
Potrivit unor analize furnizate de Organizația Europeană a Producătorilor Agricoli COPA – COGECA, prețurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% față de anul trecut, în timp ce producția europeană nu a crescut cu mai mult de 13%. În anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafața cultivată a fost de 22 de milioane hectare. În ceea ce privește producția medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, față de numai 5,4 tone anul trecut.
„În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantității rămânând în gospodării pentru consumul populației. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus – valorii și a Taxei pe Valoarea Adăugată“, consideră Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producă­torilor Agricoli din România /LAPAR/.
Estimările din câmp arată că producția de porumb din acest an va sări de 10,5 milioane de tone, ceea ce înseamnă valoric în jur de 1,1 miliarde de euro, iar la semințele de floarea soarelui vom fi campioni în rândul țărilor UE, cu o producție de peste două milioane de tone. În cea ce privește producția de grâu obținută în 2013 aceasta a ajuns la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz și orzoaică recolta a depășit 1,511 milioane tone.
Motivul principal pentru scăderea bruscă a prețurilor la produsele agricole a fost legat mai ales de decapitalizarea producătorilor agricoli, dar și de lipsa spațiilor de depozitare. Traderii sunt singurii care dispun de spații de depozitare și ajung astfel să impună prețul de achiziție pe piața din România. După recoltare, grânele au fost cumpărate la prețuri de nimic de o mână de intermediari, care dețin silozuri, și care își permit să le vândă mai târziu pe piața externă, când cotațiile pe piețele internaționale sunt în creștere. Din această cauză, într-un an cu producție record, agricultorii care nu au acces la astfel de spații de depozitare, nu pot să își acopere nici măcar costurile de producție.
Pe de altă parte, autoritățile își pun mari speranțe în producția agricolă din acest an, considerând că poate 'să ofere acea creștere economică importantă de care avem nevoie', afirmă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
„Mi-e greu să estimez în acest moment, dar anul acesta agricultura poate să salveze indicatorii macroeco­nomici ai României și poate să ofere acea creștere economică importantă de care avem nevoie. Anul trecut ne bazam pe o creștere de 1,5 -1,7% la nivel național. Pentru că a fost un an secetos am avut o creștere de doar 0,7%. Agricultura a schimbat semnificativ acești indicatori. Anul acesta, dacă ne dorim o creștere economică aproape de 2%, cred că se poate realiza, în special, cu sprijinul agriculturii“, a precizat recent șeful de la Agricultură.
De asemenea, aprecierile din primă­vară ale consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, arătau că PIB-ul României poate crește, în condițiile „unei veri bune, cu recolte bune“, cu până la două miliarde de lei. În luna iulie, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creștere economică a României pentru acest an la 2%, datorită exporturilor 'mai puternice' în prima jumătate a acestui an, dar și producției agricole.
România, cu circa 15 milioane de hectare de teren agricol și 10 milioane de hectare de terenuri arabile și cultivate la această dată, are toate șansele să devină un jucător important pe piața cerealelor nu numai din bazinul Mării Negre ci și din Europa, dacă își va îmbunătăți randamentul de producție, va crește capacitatea de stocare, va reduce dependența de condițiile de mediu, iar producția agricolă va fi folosită pentru consolidarea poziției în zonă, nu doar pentru rotunjirea conturilor bancare.

Olga Dumitrescu