Fiecare campanie electorala ne-a obisnuit ca pe darnicele liste de promisiuni sa se afle intr-o pozitie de frunte relansarea turismului si cresterea veniturilor la bugetul de stat, provenind din acest sector. De fiecare data am fost bombardati cu proiecte, unele mai realiste, altele mai fantasmagorice, si la fel de des am asistat ori la uitarea acestora prin cine stie ce sertare, ori la faliment din lipsa de capacitate de administrare.
Un proiect cu potential urias de succes a fost cel legat de exploatarea traditiilor romanesti in domeniul vitivinicol. Lansat cu mare fast de fostul ministru al turismului Dan Matei Aghaton, proiectul -Romania – tara vinului- s-a oprit, ca de obicei, la nivelul bunelor intentii din partea autoritatilor centrale. De mentionat, acest proiect a inghitit importante sume din proiecte PHARE! El a fost tras pe dreapta si lasat spre administrare primariilor din zonele implicate. Cu bugetele limitate, administratiile locale se straduiesc acum, prin parteneriate la nivel european, sa reitereze acest traseu turistic profitabil. Culmea, in momentul de fata, Autoritatea Nationala pentru Turism declara cu nonsalanta ca nu poate oferi nicio informatie legata de -Drumul vinului-, proiect demarat cu fonduri europene.
Cum orice afacere cu potential nu poate ramane prea mult la capitolul file de dosar, din incapabilitatea statului, proiectul -Drumul Vinului- a fost preluat din zbor, iar acum cativa producatori aplica turismul viniviticol cu succes.
Lansat cu mare fast de fostul ministru al turismului Dan Matei Aghaton, proiectul -Romania – tara vinului- s-a oprit la nivelul bunelor intentii din partea autoritatilor centrale. Cu bugetele limitate, administratiile locale se straduiesc acum, prin parteneriate la nivel european, sa reitereze un traseu turistic profitabil. Autoritatea Nationala pentru Turism declara ca nu poate oferi nicio informatie legata de Drumul Vinului, proiect demarat cu fonduri europene. Totusi, cativa producatori aplica turismul viniviticol cu succes.
Drumul vinului a fost -lansat la apa- de Dan Matei Aghaton in cadrul proiectului -Romania – tara vinului-, la inceputul anului 2003. Fostul ministru promitea ca proiectul va aduce fonduri substantiale la bugetul de stat prin cei aproape 50.000 de turisti europeni preconizati sa ne viziteze pe acest traseu. Judetul Prahova a fost ales ca zona-pilot a proiectului. Dar, indiferent de locatie, turistul care urmeaza indicatoarele rutiere ajunge pe drumuri neasfaltate si, daca persevereaza, in locul hrubelor, viziteaza orasul Mizil sau sondele din Baicoi. Cu toate acestea, Dan Matei Aghaton estima, in declaratiile facute presei, ca afluxul de turisti straini in judet a cunoscut un avans de 300% in intervalul 2002-2003, iar cel intern de 150-160%, afirmatii contrazise atat de producatori, cat si de autoritatile locale.
Nici astazi nu stam mai bine. In cadrul cabinetelor ministeriale, strategiile de dezvoltare se realizeaza individual, din moment ce Ministerul Integrarii tocmai a deschis ofertele privind licitatia pentru adjudecarea lucrarilor de reabilitare a -Drumului vinului-, proiect comun al Consiliilor Judetene (CJ) Mures si Alba, iar de la Autoritatea Nationala pentru Turism, aflata in subordinea Ministerului Turismului ni s-a precizat ca -acest proiect este exclusiv particular**. Totusi, administratiile locale sunt implicate, CJ Alba dezvoltand un parteneriat cu producatori de traditie, printre care si Jidvei, si cu mici proprietari. Institutia amintita intentioneaza sa incheie parteneriate si cu membrii Ansamblului Regiunilor Europene si ai Ansamblului Regiunilor Europene Vitivinicole pentru implementarea acestui proiect. CJ Arad si CJ Prahova incearca, de asemenea, sa dezvolte potentialul viniviticol al zonelor aflate in administrare. Exista chiar o asociatie la nivel national care functioneaza sub titulatura -Drumul vinului-, chiar si una numita -Ţara Vinului-. Cu toate acestea, -Autoritatea Nationala pentru Turism nu este implicata in acest demers-.
Exemplu international
Circuitele de tip drumul vinului sunt un real succes in strainatate, traseele californiene si cele frantuzesti fiind binecunoscute publicului larg. Germania a constituit un Institut al Vinului care se ocupa de promovarea produsului. Tot nemtii sunt cei care, prin programul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economica si Dezvoltare destinat sprijiniii alinierii Romaniei la cerintele Uniunii Europene, au sustinut lansarea volumului -Drumul Vinului in Romania-, lucrare ce are ca scop promovarea potentialului turistic din sase zone viticole ale tarii.
Un alt exemplu in acest domeniu il reprezinta reusitele vecinilor nostri ungari si moldoveni. Efortul depus de statul maghiar pentru promovarea turismului viniviticol a condus la cresterea exportului de vin in 2005. De asemenea, de la biroul de turism din cadrul Consulatului maghiar de la Cluj, ni s-a precizat ca degustarile de vinuri sunt incluse in aproape toate expozitiile cu profil turistic la nivel mondial. Pentru Romania nu exista niciun catalog al cramelor, nicio oferta nationala care sa poata fi prezentate la expozitiile viniviticole. Putem sa afirmam ca Ungaria e un caz aparte, in conditiile in care numai capitala Budapesta atrage anual un numar de turisti aproximativ egal cu populatia Romaniei, potrivit unor studii recente. Si Republica Moldova inregistreaza succese la acest capitol, circa 15% din bugetul de stat provenind din veniturile generate de viticultura. Anual, se produc 12.000-15.000 de decalitri de vinuri, ponderea exporturilor fiind de 85%, iar veniturile insumeaza circa 130-150 milioane de dolari pe an. Republica Moldova a promovat intens patru trasee ale vinului, in circuitul oricarui iubitor al licorii bahice fiind marcat si orasul subteran de la Cricova, unde strazile se intind pe zeci de kilometri sub pamant.
Si totusi se invarte
In Romania, drumul vinului a avut soarta oricarui alt drum: s-a impotmolit in bunavointa autoritatilor, asa ca multi producatori au dezvoltat propriile proiecte de promovare. Cotnari ofera pachete de degustare,vizite in hruba si vinoteca, masa si, la cerere, spectacole folclorice. Pretul unui astfel de pachet este de 60 lei/persoana. La degustare se ofera patru tipuri de vin, cel mai vechi fiind din 1979. Vizitatorii Cotnari sunt in special straini, persoane educate, cu o anumita cultura a vinului, majoritatea afland de oferta producatorului din prezentarile operatorilor de turism extern. Desi cramele Cotnari atrag anual 3.000-4.000 de vizitatori, veniturile realizate din aceasta activitate nu au o pondere insemnata in bugetul companiei. -Acest tip de turism nu reprezinta o cota vizibila in cifra de afaceri a societatii pe care o reprezint. Noi il folosim ca si educare, urmand o vanzare ulterioara-, ne-a precizat Laurentiu Anghel, director de marketing la Cotnari.
Propunerea standard a Cramelor Recas include trei programe de degustare, cu preturi ce variaza, in functie de optiunile clientului, de la 7 euro/zi la 20 euro/zi pentru o persoana, iar cazarea este asigurata in locatii din Timisoara. Grupurile ce doresc program special, inclusiv reprezentantii folclorice, pot solicita acest lucru cu cel putin o zi inaintea venirii la Recas. Totusi, turistii aleg cu preponderenta variantele care implica costuri mai reduse. In anul 2005, Cramele Recas au fost vizitate de aproximativ 5.000 turisti, proportia intre straini si romani fiind aproape egala. Cat despre promovarea de care se bucura turismul viticol, Marius Manta, seful sectorului turism de la Recas, apreciaza ca -Despre noi si oferta noastra se poate afla de pe internet, avem contacte cu diverse agentii de turism, dar cred ca cea mai eficienta reclama a fost cea povestita <din gura in gura>-. Ca si la Cotnari, aspectul financiar al turismului viticol trece in plan secundar, primordiala fiind promovarea. -Scopul principal urmarit in momentul demararii programului turistic a fost acela de a ne face cunoscuti, de a atrage cat mai multi oameni spre consumul de vin si abia apoi a fost interesanta partea financiara a afacerii, dar pot spune ca am avut profit an de an-, apreciaza Marius Manta. In perioada urmatoare, Recas intentioneaza sa dezvolte acest sector ca o afacere care sa includa un restaurant, alte sali pentru degustari, plus un hotel, pentru ca venitul din sectorul turistic sa fie parte importanta a profitului societatii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
