Retrocedarea padurilor fostilor proprietatari atrage dupa sine si clarificarea situatiei vanatului din aceste paduri. In acest sens, in luna noiembrie a anului trecut, a fost aprobata Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului, prin care proprietarii de paduri vor fi obligati sa permita accesul la vanatoare. -In schimb, ei vor primi o taxa al carei cuantum va fi stabilit de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), in functie de bonitatea fondului cinegetic-, declara secretarul de stat in MAAP, Viorel Ghelasa.
Oficialul ministerului spune ca fondul cinegetic va fi gestionat de organizatiile vanatoresti legal constituite, administratorul padurilor statului, de unitatile de invatamant si de unitatile de cercetare cu profil cinegetic care, pentru a primi dreptul de a vana, trebuie sa participe la licitatiile organizate in acest scop. -Aceste masuri sunt necesare pentru a asigura o cat mai mare stabilitate a vanatului-, afirma Viorel Ghelasa. Suprafata unui fond de vanatoare va fi de cel putin 5.000 de hectare la campie si in Delta Dunarii, 7.000 de hectare la deal si 10.000 la munte. Sprafata minima necesara pentru un membru vanator este de 150 de hectare in zona de campie si Delta Dunarii, 350 de hectare in zona de deal si 400 de hectare in zona de munte. Atribuirea dreptului de gestionare a fondului cinegetic urmeaza sa se faca respectand dreptul de preemtiune al fostului gestionar.
Licitatii pentru atribuirea ariilor de vanatoare
Licitatia publica se organizeaza in cazul fondurilor de vanatoare pentru care nu se exercita dreptul de preemtiune si in cazul fondurilor de vanatoare pentru care contractele de gestionare nu mai sunt valabile. Contractele se incheie pentru o perioada de minimum 10 ani. Pe langa obligativitatea de a asigura exercitarea vanatorii, detinatorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondeaza fonduri de vanatoare, sunt obligati sa permita aplicarea masurilor de protectie a vanatului, amplasarea instalatiilor si amenajarilor vanatoresti provizorii.
Legea vanatorii prevede ca pasarile de interes vanatoresc, inclusiv cele de prada, se vaneaza numai in cadrul cotei de recolta aprobate, in timp ce cainii salbatici se impusca fara restrictii si fara obligarea la despagubiri. Pentru cresterea efectivelor unor specii valoroase de vanat se pot infiinta crescatorii de vanat care, prin tehnologii adecvate, sa asigure pastrarea caracterului salbatic al acestora.
Administratorul padurilor statului va asigura gratis terenuri libere de vegetatie forestiera destinate cultivarii, depozitarii si distribuirii hranei complementare a vanatului, in suprafata minima de unu pana la 1.000 de hectare de padure la munte, doua pana la 1.000 de hectare de padure in zona de deal si trei pana la 1.000 de hectare de padure in zona de campie si in Delta Dunarii. Crescatoriile de fazani care apartin de Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, existente in fondul forestier, domeniu public al statului, sunt scutiti de plata tarifelor si chiriilor. Mistretii care produc pagube culturilor agricole si silvice pot fi vanati si in afara perioadei legale de vanatoare. In scimb, ursii, lupii, pisicile salbatice, vidrele, nurcile si hamsterii pot fi vanati numai cu aprobare si in conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
