Problema creantelor pe care statul roman le are de recuperat da, in aceste zile, mari batai de cap guvernului. Pentru ca cea mai mare parte din valuta care -putrezeste- in afara granitelor trebuie recuperata tocmai din Irak, tara aflata in plin conflict militar, gasirea unor solutii viabile pentru intoarcerea valutei acasa devine extrem de dificila in acest moment. Efortul pe care trebuie sa-l faca statul roman trebuie sa fie unul de Sisif, tinand cont de faptul ca, ani la rand, dupa 1989, tara noastra nu a recuperat mare lucru din creantele externe. Potrivit ultimelor rapoarte ale Ministerului Finantelor, doar patru dintre tarile partenere Romaniei au efectuat niscaiva plati in contul statului roman: Egipt, Guineea, Zambia si Vietnam. In decursul diferitelor guvernari, statul s-a zbatut la propriu ani la rand, apeland la fel de fel de tertipuri in materie doar pentru procente care nu au reusit niciodata sa depaseasca la nivel procentual doua cifre din totalul de recuperat.
Pentru 300 milioane de dolari, 10 ani de negocieri si stive de HG-uri
Dupa schimbarea regimului comunist, atributiile in gestionarea creantelor externe romanesti au fost preluate de Ministerul Comertului si Turismului. Perioada 1991-1994 a fost plina de negocieri cu autoritatile tarilor debitoare si firme de intermediere specializate in domeniu pentru stabilirea modalitatilor concrete de recuperare urgenta a banilor. Rezultatele, oricum, au dezamagit la nivelul cifrelor.
In perioada amintita s-a reusit recuperarea a doar 287,7 milioane de dolari din banii pe care i-a platit RA Egipt – 276,4 milioane dolari, Guineea – 2,8 milioane dolari, Indonezia cu 7,4 milioane dolari si Bolivia cu 1,1 milioane.
Creantele Romaniei din Egipt au fost recuperate in baza mai multor acte normative aprobate de guvern. Este vorba despre implicarea contractuala a SC Carpati SA la societatile Pyramids Nile Cruise Co si Pyramids Hotel & Motel Co din RA Egipt. Dupa o serie intreaga de hotarari pe care executivul le aproba intre anii 1991 si 1992, intre tara noastra si Egipt se incheie, la nivel diplomatic, Acordul de recuperare a creantelor din Egipt, document incheiat intre Guvernul Romaniei si firma Kato Aromatic pentru reglementarile creantelor Romaniei scadente in anii 1991, 1992 si 1993. Istoria se repeta si in 1996, practic cu aceeasi -metoda-, aplicata si pentru anii scadenti 1994, 1995, 1996.
Rapoartele autoritatilor arata ca partea egipteana si-a rambursat datoria fata de statul roman prin marfuri traditionale, investitii in turism (hotel, amenajarea a sase nave de lux pentru croaziera pe Nil), cheltuieli ale Ambasadei Romaniei si Oficiului Tarom din Cairo, titei brut si plata in numerar. Evolutia activitatii de recuperare a creantelor este, cu siguranta, una negativa. Documentele arata ca, daca la nivelul anilor 1989-1990 gradul de incasare a atins nivelul de aproape 86%, gradul de incasare a scazut dramatic, ajungand in 1996 la un nivel de 60%.
Eforturi intense doar pentru -coada listei-
In timp ce demersurile in vederea recuperarii banilor din Irak, Cuba, Mozambic sau Siria, tari cu datorii de multe -zerouri- la activ fata de tara noastra, au lipsit cu desavarsire, autoritatile romane s-au multumit, in schimb, cu -succese- obtinute din partea tarilor care nu aveau debite foarte insemnate. Este cazul acordurilor incheiate cu Guineea, care in 1992 a reusit sa-si stinga datoriile fata de Romania, 50% in numerar, 50% in contravaloarea unor marfuri.
Ineficienta a caracterizat si negocierile purtate de romani cu autoritatile din Peru, tara care a platit 13,7 milioane de dolari, suma reprezentand doar 56% din totalul creantelor. Negocierile romanilor nu au reusit insa sa atinga maximum de eficienta nici in acest caz, si asta pentru ca statul sud-american a sters datoria de-abia in 1999. Acelasi -tratament- dezinteresat a fost aplicat si in cazul datoriei Vietnamului. Pentru ca era vorba despre -imensa- suma de 11,7 milioane de dolari, Romania si-a permis luxul ca aceasta creanta sa fie incasata pe parcursul a cinci ani, prin livrari de marfuri companiilor romanesti. Apogeul in materie a fost reprezentat de recuperarile facute din Bolivia, stat cu un nivel al datoriei de 1,1 milioane de dolari. Desi nivelul este unul care putea suferi usor o perioada de gratie si una de esalonare, statul a apelat la firma americana de intermediere Mega Company, care a reusit sa aduca in conturile romanesti doar 50% din totalul de incasat.
1989, anul tristei mosteniri din comertul exterior
Conform rapoartelor financiare, -la nivelul lui decembrie 1989, din totalul creantelor externe in suma de 5.227,6 milioane de dolari si 1.651,5 milioane ruble transferabile, creantele din operatiuni de credite acordate pentru exportul de marfuri si servicii reprezinta 2.468,7 milioane de dolari si 938,8 milioane de ruble transferabile, documente de export de marfuri si servicii in curs de incasare – 431,3 milioane dolari si 83,1 milioane ruble transferabile, disponibilitati in conturile de decontare la banci in strainatate – 1.836,7 milioane dolari si 602,1 milioane ruble si varsaminte de capital la organismele internationale, banci mixte, societati mixte – 490,9 milioane de dolari si 27,5 milioane ruble transferabile-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
