Romania nu are un set de politici economice clare si coerente

La doua saptamani de la incheierea misiunii din Romania aflam, scurt si la obiect, cam cum -duduie- economia romaneasca din perspectiva expertilor Fondului Monetar International (FMI). Dupa ce acordul stand-by cu Romania, semnat in iulie 2004, a picat in octombrie 2005, specialistii FMI au diagnosticat din nou economia romaneasca si nu s-au sfiit sa puna degetul pe rana: cresterea economica a incetinit, procesul de deflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. In rest, numai de bine.

Concluziile preliminare ale misiunii privind Articolul IV din statutul FMI au fost facute publice, ieri, pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Desi nu vor mai monitoriza si masurile care vor fi luate la sugestiile lor, specialistii FMI considera ca, avand in vedere apropierea integrarii in UE, Romania are nevoie de un set de politici economice clare si coerente pentru a-si valorifica intregul potential si pentru imbunatatirea nivelului de trai. Misiunea considera ca, din punct de vedere macroeconomic si structural, este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: inregistrarea unor progrese semnificative in planul deflatiei, consolidarea permanenta a pozitiei fiscale prin masuri de crestere a veniturilor, reducerea deficitului de cont curent, imbunatatirea mediului de afaceri, sporirea stimulentelor pentru crearea de noi locuri de munca si asigurarea capacitatii de utilizare eficienta a fondurilor UE.

Avantajul competitivitatii externe a Romaniei s-a diminuat

Potrivit concluziilor preliminare, in ceea ce priveste evolutiile recente, dezechilibrele macroeconomice continua sa se amplifice. Astfel, pe langa scaderea accentuata a productiei agricole din cauza inundatiilor, cresterea productiei industriale a incetinit semnificativ, iar cererea interna a inregistrat un progres puternic datorita cresterii accentuate a consumului. Inflatia se mentine la un nivel ridicat. Fata de 2004, cand am inregistrat o inflatie de 9,3%, la sfarsitul lui 2005, rata anuala a inflatiei a fost de 8,6% comparativ cu tinta BNR pentru aceasta perioada, de 7,5%, insa trebuie sa tinem cont ca in perioada septembrie 2004-decembrie 2005, moneda nationala s-a apreciat cu 10,5% fata de euro. Creditul continua sa inregistreze o crestere puternica. Misiunea FMI subliniaza ca, in timp ce cresterea creditului in valuta si-a incetinit ritmul in ultima perioada, expansiunea creditului in moneda nationala s-a accelerat. Aceasta schimbare se datoreaza masurilor privind limitarea cresterii creditului in valuta, adoptate anul trecut, precum si recentei reduceri a ratelor dobanzilor.

Si deficitul de cont curent a crescut. Importurile continua sa infloreasca, spre deosebire de exporturi. Totusi, recunoaste FMI, investitiile straine directe in crestere si transferurile UE au acoperit aproximativ 90% din deficit, iar intrarile de capital privat au finantat diferenta si au sustinut realizarea unei acumulari substantiale de rezerve.

Fondul Monetar International considera, prin urmare, ca avantajul competitivitatii externe a Romaniei s-a diminuat. Castigurile inregistrate in urma corectiei cursului de schimb din anul 1999 au fost mentinute pana la sfarsitul anului 2004 intr-un mediu caracterizat prin intrari reduse de capital. Totusi, aprecierea recenta a leului, asociata cu cresterea considerabila a salariilor si diminuarea castigurilor de productivitate, incepe sa afecteze profitabilitatea si competitivitatea in unele sectoare, facand necesara accelerarea reformelor structurale.

Avem nevoie de politici salariale restrictive

Trecand la perspectivele macroeconomice, misiunea FMI tine sa atraga atentia, inca o data, ca politica salariala stricta este esentiala pentru succesul deflatiei. Pentru ancorarea asteptarilor inflationiste la valori cu o singura cifra, cresterea salariilor din sectorul public trebuie efectuata o data pe an si inclusa in buget. Mai mult, salariile trebuie sa reflecte mai bine nevoile de pregatire profesionala, in caz contrar reprezentand numai cresteri exagerate ale fondului de salarii, ceea ce va submina obiectivul de creare a unui sector public modern si de atragere a fondurilor europene. Expertii FMI apreciaza ca nivelul cresterii salariale medii in anul 2006 din sectorul public, de 12-15% raportat la media anului 2005, este incompatibil cu tinta de inflatie a BNR, de 5%. Cresterea salariului minim pe economie la 330 RON si a fondului de salarii in intreprinderile de stat cu 3,5% reprezinta o politica prudenta, desi plata unor compensatii salariale excesive ar trebui evitata. Inasprirea politicii salariale ramane, astfel, singura solutie, iar FMI indica majorari salariale efectuate o singura data pe an, eliminarea platilor care nu sunt de natura salariala, aprobarea unui numar maxim de posturi in afara celor ce decurg din procesul de aderare la UE si eliminarea posturilor vacante.

Alte taxe si impozite

In primul rand, se arata in concluziile preliminare ale FMI, reducerea cheltuielilor este nesustenabila. In al doilea rand, pentru a imbunatati gradul de ocupare a fortei de munca, competitivitatea si cresterea economica, este necesara diminuarea nivelului contributiilor la asigurarile sociale (CAS). Aceasta pierdere de venituri trebuie sa fie compensata de alte taxe si impozite, printr-o eficientizare a intregului sistem fiscal, evitandu-se astfel modificarile frecvente ce au afectat mediul de afaceri in trecut. In al treilea rand, este nevoie de venituri suplimentare, care sa asigure resursele necesare pentru acoperirea contributiei Romaniei la bugetul UE, precum si pentru co-finantarea proiectelor UE. Pe langa acestea, Romania se confrunta cu un deficit semnificativ de infrastructura, reamintesc expertii FMI.

Referindu-se la politica fiscala, FMI precizeaza ca aceasta ar trebui sa vizeze contracararea excesului de cerere si, pe termen mediu, plasarea finantelor publice pe o traiectorie sustenabila. In acest scop, misiunea incurajeaza obiectivul de realizare a unui buget echilibrat pe 2006 si de obtinere a unor surplusuri pe termen mediu, in paralel cu asigurarea unui spatiu amplu pentru cheltuielile de capital. Tinand seama de nivelul actual al cheltuielilor totale, este necesara consolidarea permanenta a bazei veniturilor, iar in acest sens cateva sugestii ar fi: majorarea TVA, reconsiderarea nivelului cotei unice de impozitare, extinderea bazei de impozitare, majorarea taxelor administrative, majorarea impozitelor pe proprietate si imbunatatirea administrarii veniturilor.

Mai e loc pentru aprecierea leului

In legatura cu politica monetara, in opinia misiunii, inca mai este loc pentru acomodarea unei aprecieri suplimentare a monedei nationale, in conditiile in care aceasta apreciere nu conduce la situarea ratei inflatiei sub limita inferioara a intervalului de fluctuatie. Mai mult, orice interventie trebuie pe deplin sterilizata si orientata catre reducerea volatilitatii excesive pe piata valutara decat pe mentinerea sub control a tendintei pe termen mai indelungat. Referindu-se la tinta de inflatie pe 2006, de 5% (+/- un punct procentual), FMI concluzioneaza: -Este putin probabil ca reducerea inflatiei la nivelul tintei BNR de 5% la sfarsitul anului 2006 sa fie fezabila, avand in vedere impactul derapajelor recente asupra asteptarilor inflationiste, precum si impactul intarziat al relaxarii monetare si al cresterilor salariale din a doua jumatate a anului 2005. In plus, majorarile programate ale unor preturi administrate ar putea sa adauge inca 2,5-3 puncte procentuale la rata inflatiei din acest an-.