România se situează pe locul 32 în lista celor mai bogate țări

România a înregistrat, anul trecut, o creștere de 3% în ceea ce privește activele financiare nete per capita, potrivit Allianz Global Wealth Report.
„Dacă luăm în considerare un interval mai mare de timp, România, la egalitate cu Rusia, se află în realitate în topul țărilor Est Europene în ceea ce privește creșterea activelor financiare nete per capita (rată anuală din anul 2000: +29,4%). Într-un top global, România se situează pe locul 32 în lista celor mai bogate țări, cu o valoare a activelor financiare nete per capita de 5.340 euro la finalul anului 2011. Această listă este, de ani buni, deschisă de Elveția (locul 1, cu o mare diferență ce separă locul 1 de locul 2), urmată pe locurile 2 și 3 de Japonia, respectiv SUA“, se arată în documentul citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, la fel ca în anul anterior, raportul „Allianz Global Wealth Report“ împarte țările incluse în analiză în trei clase din perspective bogăției.
„Un număr de 17 țări formează grupul „țărilor bogate“ (HWC – high wealth countries), unde activele financiare nete per capita se ridică la peste 26.800 euro. România este încadrată din anul 2010 în grupa „țărilor cu un nivel mediu al bogăției“ („MWC-middle wealth countries“), cu o valoare medie a activelor financiare nete per capita de 4.500 euro); numărul acestor țări aproape s-a dublat în ultimii ani. La fel ca în ultimii ani, „țările sărace“ („LWC- low wealth countries“), cu o valoare medie a activelor financiare nete per capita de cel mult 4.500 euro) formează grupul cel cu cel mai mare atât din perspectiva numărului de țări, dar și în ceea ce privește populația pe care o reprezintă“, informează Allianz.
Raportul arată că tendința de recuperare observată după criza financiară din 2007/2008 s-a oprit brusc anul trecut, astfel activele financiare nete per capita au crescut cu numai 0,6% în anul 2011, comparativ cu creșterea de 7,8%, respectiv 9,7% din anii 2009 și 2010. Evoluția dezamăgitoare se datorează în primul rând creșterii reduse a activelor financiare brute: cu toate că pragul de 100 trilioane a fost depășit în anul 2011 – mulțumită și slăbiciunii monedei euro – împingând nivelul activelor financiare globale ale gospodăriilor private la valoarea de 103,3 trilioane de euro, rata totală de creștere a fost de numai 1,6%. Dinamica în termeni de „per capita“ a fost și mai scăzută, de numai 0,8%.
„Este evident că incertitudinea, ratele scăzute ale dobânzii și criza euro și-au pus amprenta asupra evoluției activelor. Cei care economisesc sunt împovărați de faptul că nu s-a făcut niciun progres real în ceea ce privește reorganizarea piețelor financiare și rezolvarea crizei în zona euro“, a declarat Michael Heise, economist șef al Allianz SE.

Mediu ostil economisirii

Potrivit acestuia, privind în urmă devine clar faptul că persoanele care economisesc au avut de înfruntat de ceva timp un mediu ostil economisirii.
„Din anul 2000, activele financiare brute per capita s-au majorat cu o rată medie de creștere de 3,1% pe an, aceasta este relativ egală cu rata medie a inflației din aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, persoanele din întreaga lume care economisesc nu au putut obține o creștere reală a activelor în ultimii 11 ani. O concluzie care trebuie să ne trezească“, a comentat Heise.
Documentul mai spune că, pe de altă parte, persoanele care economisesc au demonstrat o abordare mai disciplinată cu privire la datorii după criza financiară din 2007/2008.
„Muntele datoriilor globale a crescut din nou dar cu moderație, cu numai 2,2% în anul 2011, mult mai lent comparativ cu evoluția creșterii economice nominale. Ca o consecință, rata datoriilor globale (datorii ca procent din PIB-ul global) a scăzut cu 2 puncte procentuale anul trecut, până la aproape 67%. În anii anteriori crizei, creșterea datoriilor globale s-a situat adesea deasupra pragului de 8%, rata datoriilor având un vârf de aproape 72%. În orice caz, pe parcursul întregii perioade care a început în anul 2000, creșterea datoriilor (ce a avut o medie de 5,5% pe an) a lăsat în mod clar în urmă creșterea activelor gospodăriilor private (4% anual). Din acest motiv, creșterea medie a activelor financiare nete per capita a fost de numai 2,5% pe an. Mai mult, situată la valoarea de 14.880 euro, valoarea medie a activelor financiare individuale din 2011 a fost ușor mai mica decât nivelul record istoric înregistrat în 2007. Cu toate că au trecut 4 ani de la declinul pieței globale și a economiei, consecințele asupra activelor financiare personale trebuie să fie încă asimilate“, se mai arată în document.
La nivel global, proporția portofoliului de active plasată în depozite bancare a crescut cu 5 puncte procentuale față de anul 2007, ajungând la 32,8%. În același timp, proporția titlurilor de valoare a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 34,6%.
„Acest lucru nu este în întregime lipsit de probleme din perspectivă macroeco­nomică. În ceea ce privește persoanele care economisesc, consecințele negative ale ratelor scăzute ale dobânzii devin cu atât mai puternice cu cât acestea se aplică la ceea ce se presupune a fi forme de investiție pe termen scurt, cu risc scăzut; randamentele mai scăzute presupun necesitatea unei mai mari economisiri pentru vârsta a treia. ?ê?£i din ce în ce mai puțin capital pe termen lung este disponibil pentru a face față provocărilor care ne așteaptă – de la schimbări climatice la tendințele demografice“, a mai afirmat Heise.

S-a dublat clasa de mijloc

Raportul mai arată că la finalul anului 2011, în jur de 720 milioane de oameni de pe întreg mapamondul aparțineau clasei de mijloc din perspectiva bogăției (MWC), ceea ce înseamnă că această cifră s-a dublat din anul 2000.
„Acest grup reprezenta 15% din totalul populației țărilor analizate. Această creștere este susținută în principal de țările din categoria țărilor sărace (LWC): numărul persoanelor din clasa de mijloc a crescut, în aceste țări de aproape zece ori din anul 2000, ajungând la 355 milioane. Prin comparație, creșterea clasei de mijloc în grupul țărilor bogate (HWC) este la un nivel modest de 14%, și mai important, această creștere evoluează în direcții diferite în aceste țări, mai mulți membri ai clasei de mijloc înseamnă mai puțini membri ai clasei bogate. În concluzie, numărul oamenilor „bogați“ a înregistrat o ușoară scădere, în ciuda creșterii populației, din anul 2000 (-4%), tendință manifestată și la nivelul clasei „sărace“ (-2%)“, informează Allianz, care mai spune că clasa de mijloc este singura clasă cu tendință de creștere.
„Dacă facem o comparație globală, din ce în ce mai mulți oameni contribuie la prosperitatea generală. ?ê?£i acești oameni nu mai provin din regiunile care în mod obișnuit sunt considerate prospere, ei vin din economiile active, în special din Asia. Acest lucru va schimba în mod fundamental fața finanțelor globale, a activelor și a pieței mărfurilor în următorii ani“, afirmă Heise.
Allianz a publicat recent cea de-a treia ediție a „Global Wealth Report“, care analizează situația activelor și a datoriilor gospodăriilor private din peste 50 de țări.

Cristian Georgescu