Un vechi adagiu bancar spune ca -deposits make loans- (din depozite se dau credite). Acesta exprima nu numai o conditie de functionare a bancilor – si, prin extensie, a unui sistem bancar sanatos – dar si o cerinta a securitatii bancare. In esenta, daca se dau credite mai mult decat exista acoperire in depozite, se pot oricand scapa caii.
Sistemul bancar din Romania – caci romanesc nu se mai poate numi, intrucat n-are practic decat banci straine – a aruncat la cos celebrul adagiu bancar, intrand intr-o perioada a necunoscutului. Dupa ce inca mai de mult depozitele bancare ale firmelor fusesera depasite de creditele bancare contractate de acestea (lucru intr-un fel normal intr-o economie in dezvoltare, ce foloseste pentru decolaj si resurse externe), s-a produs, de la inceputul acestei toamne, ruptura si in ce priveste persoanele fizice. Datoriile la creditele contractate de acestea de la banci au depasit economiile facute de catre populatie in banci. In timp ce depozitele abia ating echivalentul a 9 miliarde euro, datoriile urca vertiginos spre 10 miliarde euro. Este rezultatul cresterilor masive de circa doi ani incoace a creditelor acordate persoanelor fizice: credite imobiliare, credite ipotecare, credite de consum. Acestea au sporit de aproape 2 ori numai in ultimul an (intre inceputul toamnei trecute si inceputul acestei toamne). Aceeasi situatie exista si in ce priveste raportul datorii/economii in valuta. Este vorba nu de o conjunctura, ci de tendinte. In ultimul an, in termeni reali, depozitele abia au crescut cu 15%, in timp ce creditele cu 80%.
Explicatiile fenomenului, extrem de destabilizator, nu sunt greu de deslusit. Fondul il reprezinta saracia din Romania, care nu permite o economisire semnificativa. In esenta, o economisire pe ansamblu (populatie plus firme) de nici 20% echivalent PIB este dramatic de subtire si nu poate asigura investitiile pentru dezvoltare. A fost de-ajuns a se deschide baierele la credite si aspiratia populatiei spre un trai mai decent a facut ca indatorarea sa irumpa. Dl Mihai Bogza, presedinte al Bancpost, este de parere ca, de asemenea, -bogatii nu-si tin banii in Romania, fie pentru ca serviciile de <<private banking>> nu sunt inca destul de dezvoltate, fie pentru evitarea taxelor, fie din neincredere-. Este posibil sa fie vorba si de asa ceva. Dar mult mai mult s-ar putea sa avem de-a face, la un nivel deja sever sesizabil, cu consecintele monopolizarii, practic a pietei bancare de catre banci straine.
Aceste banci au un interes marginal pentru economiile de pe piata, in masura in care, daca vor sa castige mai mult din credite, pot recurge la importuri de bani intracompanie de la bancile-mama, care sunt doldora de resurse si nu gasesc ce sa faca cu ele in tarile de origine. Astfel incat, bancile din Romania – repetam, toate straine – isi permit sa practice dobanzi scazute la depozite (chiar sub rata reala a inflatiei) pentru ca nu le intereseaza de fapt aceste depozite. Ceea ce, evident, descurajeaza economisirea. Mai mult, filialele din Romania ale bancilor straine pot ignora complet masurile adoptate de Banca Nationala apeland tot la bancile-mama. Restrictiile BNR pentru limitarea creditelor n-au avut practic efect, in masura in care solicitarile interne de imprumut au fost pasate bancilor-mama, astfel incat se poate vorbi de o reducere a creditarii in Romania, dar nu si de restrangerea urmarita a consecintelor pentru balanta din plati deoarece, de fapt, creditarea a continuat din strainatate. Nu intamplator, prin mobilizarea de bani de la bancile-mama pentru creditari si prin pasarea solicitarilor interne de imprumut catre aceleasi banci-mama, sectorul bancar din Romania – format din banci cu capital strain – a ajuns cu o expunere care bate catre 10 miliarde euro fata de -creditori- din afara tarii. Suma reprezinta de peste 10 ori mai mult decat in urma cu numai doi ani.
Dar nu numai atat. Cele 10 miliarde euro constituie, de fapt, pentru conturile tarii, importuri fara acoperire in exporturi, ceea ce poate fi bomba mereu gata de explozie.
Incep sa se vada efectele lichidarii tuturor pozitiilor capitalului autohton in sistemul bancar: instabilizarea sistemului insusi, care se va resimti acut la prima depreciere mai semnificativa a leului, si pierderea de catre Banca Nationala a capacitatii de influenta in sistemul bancar.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
