Senatorii vor sa divizeze IAS-urile, dupa ce Guvernul a facut apologia exploatatiilor mari

Dupa ce Executivul a aprobat mai multe acte normative pentru stimularea exploatatiilor de dimesiuni mari, prin acordare de subventii, senatorii din Comisia de Agricultura au propus, marti, divizarea fostelor IAS-uri care nu au cumparatori. Aceasta solutie este argumentata prin faptul ca unitatile respective pot fi vandute mai repede. Este de remarcat faptul ca s-a ajuns in situatia ca aceste societati sa nu mai prezinte interes, tocmai din cauza faptului ca acest proces a fost mult intarziat, timp in care datoriile au crescut.

De mai bine de o jumatate de an, un set de acte normative elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si aprobate de Guvern, care aveau ca scop tocmai accelerarea privatizarii, au constituit motiv de disputa intre senatorii si deputatii PSD, fiecare dintre acestia aducand amendamente in functie de interesele pe care le au. Un exemplu in acest sens il constituie Ordonanta de Urgenta privind stergerea si reesalonarea fostelor IAS-uri, asupra careia nu s-a cazut inca de acord intre cele doua comisii. In timp ce deputatii sutin aceste facilitati numai pentru societatile care vor fi privatizate de acum incolo, senatorii vor ca actul normativ sa includea si unitatile deja privatizate.

Legislatia privind privatizarea fostelor IAS-uri devine din ce in ce mai stufoasa, in urma numeroaselor modificari pe care parlamentarii le aduc actelor normative propuse de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP). In plus, tergiversarea aprobarii acestora risca sa transforme si societatile care mai prezinta interes la privatizare in ruine. Inca de anul trecut, MAAP a initiat mai multe acte normative care aveau ca obiectiv cresterea atractivitatii acestor unitati. Pana acum, nici unul dintre acestea nu a fost finalizat in Parlament, discutiile prelungindu-se din cauza neintelegerilor iscate intre alesii neamului. Cu alte cuvinte, fiecare voteaza in functie de interesele personale. Numai ca, daca aceasta situatie va continua, Agentia Domeniilor Statului (ADS), responsabila cu vanzarea acestor societati, va fi pusa in situatia de a nu mai avea ce privatiza, pentru ca deja cea mai mare parte a fostelor IAS-uri nu mai prezinta interes pentru cumparatori, iar finalul va consta in radierea acestora. O noua idee pentru privatizarea IAS-urilor a inflorit recent in Senatul Romaniei: divizarea societatilor, si aceasta dupa ce Guvernul a laudat luni in sir avantajele agriculturii, desfasurate pe suprafete mari.

IAS-urile neatractive vor fi transformate in centre de profit

Marti, senatorii din Comisia de Agricultura au propus in cadrul dezbaterii proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale care detin terenuri cu destinatie agricola publica sau privata posibilitatea ca acestea sa fie divizate pentru a fi vandute mai repede. -Diferenta fata de procedurile care sunt in vigoare in prezent consta in faptul ca fostele IAS-uri care sunt scoase la privatizare o singura data si nu au cumparator pot fi divizate sau se trece la vanzarea activelor. Pana acum, acestea puteau fi divizate dupa ce erau ofertate de doua ori. Divizarea consta in transformarea acestor IAS in mai multe centre de profit, fiecare dintre acestea preluand o parte din activele de baza, datorii etc. La centrele de profit care nu au cumparatori vor fi vandute activele. Daca sunt vandute activele, actiunile societatii respective dispar, iar daca nu mai au pamant, societatea se dizolva, practic este radiata-, declara Cristian Candet, director general al ADS.

Senatorii au mai mai convenit sa introduca doua modalitati de privatizare a acestor societati. Astfel, Consiliile de Administratie ale acestor societati vor avea la dispozitie si variantele negocierii directe si licitatiei prin strigare. Raportul Comisie de Agricultura din Senat nu a fost inca intocmit. Dupa finalizare trebuie trimis spre dezbatere si la Camera Deputatilor. In concluzie, actul normativ nu poate intra in vigoare mai devreme de o luna, pentru ca trebuie si publicat in -Monitorul Oficial-.

Scutirea de datorii nu a intrat nici acum in vigoare

Ordonanta de Urgenta pentru cresterea atractivitatii fostelor IAS-uri, aprobata de Executiv in toamna anului trecut, nu a primit nici acum girul, din cauza disputelor intre senatorii si deputatii din Comisiile de Agricultura, care nu cad de acord asupra scutirilor de datorii si a reesalonarilor. Si scutirea de la plata datoriilor si a penalitatilor societatilor agricole foste IAS-uri a scos la iveala divergentele dintre senatori si deputati. Daca deputatii au hotarat sa fie iertate de datorii numai societatile care urmeaza sa fie privatizate, varianta agreata si de Executiv, senatorii din Comisia pentru Agricultura vor ca si societatile care au fost privatizate sa beneficieze de facilitati. Adica, fostele IAS-uri care acum sunt in proprietate privata sa fie scutite de la plata penalitatilor si a majorarilor de intarziere, iar datoriile sa fie reesalonate. Surse parlamentare din cadrul partidului de guvernamant afirma ca nu este normal ca IAS-urile care au fost privatizate sa beneficieze de aceste facilitati, intrucat, la cumpararea societatilor respective, cumparatorii si-au insusit achitarea sumelor prevazute in Caietul de sarcini.

Senatorii si-au fi argumentat initiativa prin faptul ca societatile deja privatizate ar fi discriminate. Adica, sunt nevoite sa practice preturi mai mari pentru a-si achita datoriile, in timp ce societatile care urmeaza sa treaca in proprietate privata pot practica preturi mai mici pentru ca nu vor avea de platit datorii. Initiat in scopul accelerarii privatizarii, prin cresterea atractivitatii fostelor IAS-uri, actul normativ a starnit pasiuni politice, iar disputele pe aceasta tema demonstreaza ca, atunci cand este vorba de afaceri, nu se mai pune problema apartenentei la un partid sau altul. Afacerile personale primeaza in dauna statului, pentru ca disensiunile intre senatori si deputati nu fac altceva decat sa prelungeasca agonia societatilor cu probleme si sa ingroase buzunarele unor directori care nu au nici un interes ca unitatile sa fie vandute. Timpul irosit inseamna cresterea cuantumului datoriilor.