Transferul ilegal de valuta in afara tarii a continuat si in prima jumatate a acestui an sa se situeze la cote alarmante. Daca pana acum zeci de milioane de dolari preferau sa -sara- peste granita tarii direct in curtile firmelor cu casuta postala din paradisurile fiscale pentru fel de fel de servicii, in prezent fenomenul a atins si categoria firmelor care lucreaza in sistem lohn. Constatarile facute in aceasta perioada de Garda Financiara arata ca, in cele mai frecvente cazuri, sumele primite de la extern pentru prestatiile in sistem lohn sunt redirijate in exteriorul tarii cu titlu de decontare a unor servicii de asistenta tehnica, in realitate opreatiuni fictive. Potrivit autoritatilor menite sa lupte cu economia subterana, fenomenul este intens sustinut si de marile companii multinationale. Acestea, venite pe meleagurile autohtone sa defileze cu steagul investitorului strategic desupra capului, au demonstrat in scurt timp ca nu prea vor sa reintroduca in circuitul economic intreg volumul banetului. Asa ca au apelat la moda transferului de valuta, inventand fel de fel de pretexete pentru aparenta legalitatii.
Totul este cat se poate de simplu. Pentru a-si pune in practica mecanismul, -creierele- interesate in extorcarea unor sume frumusele de verzisori infiinteaza de obicei una-doua societati comerciale al caror obiect de activitate este diversificat si cuprinde o sfera mare din toate sectoarele economice. Prin intermediul firmelor proprii se intra in relatii de afaceri cu societatile comerciale cu capital de stat daca este posibil, reusindu-se astfel testarea pietei, dar si verificarea gradului de coruptibilitate a partenerilor de afaceri.
Dupa ce se ajunge cat de cat la o spuza de profit de vreo cateva milioane de dolari, societatile arunca pur si simplu banii peste granita pe diverse servicii de consultanta sau asistenta tehnica, operatiuni care, pe langa faptul ca sunt extrem de greu de verificat, sunt facute numai de catre societati inregistrate in paradisurile fiscale.
Astfel de -preocupari- au fost depistate recent de comisarii Garzii Financiare la firma Zeus Impex din Arad, patronata de italianul Maltini Savino. Verificarile au aratat ca italianul avea ca partener de afaceri firma Boemos Spa din Italia. Aceasta punea la dispozitie materiile prime, materialele si accesoriile firmei din Romania, care le prelucra dupa tehnologie italiana si le livra in Italia. Desi prin contractul de lohn firma italiana Boemos Spa s-a angajat sa furnizeze asistenta tehnica, sa faca licitatii pentru imbunatatirea productiei, sa desfasoare activitati promotionale pentru obtinerea de certificate de calitate, sa ofere informatii despre tehnicile de lucru, firma din Arad, prin patronul ei, Maltini, a incheiat un contract pentru toate aceste activitati cu o alta firma, Bederight Ltd. din Marea Britanie.
Controlul a stabilit ca in contabilitatea societatii aradene nu exista documete care sa ateste executarea unor prestari de servicii din partea firmei din Marea Britanie, ci doar un transfer de aproape 18 miliarde de lei si includerea pe cheluielile de productie. Din toata aceasta inginerie s-a dispus ca societatea sa-si reintregeasca veniturile exact cu aceasta suma. Totodata s-a stabilit ca bugetul de stat a fost pagubit cu aproape doua miliarde de lei, pentru continuarea investigatiei penale fiind sesizat Parchetul local.
Un alt exemplu de transfer ilegal de valuta a fost depistat la Brasov, in operatiunile pe care societatea Virolite Polimeri Functionali SA le avea cu firma amerciana Purolite International Ltd. In urma verificarilor, s-a stabilit ca societatea din Romania a platit firmei din SUA suma de 3,2 milioane de dolari pentru contravaloarea serviciilor importate de management, consultanta, cercetare si dezvoltare si reclama. Controlul pe partea financiara a descoperit ca in mod deliberat cele trei milioane de dolari au fost inregistrate drept cheltuieli de cercetare si dezvoltare, insa fara a se calcula obligatiile fiscale de peste 15 miliarde de lei, suma care a intrat la capitolul prejudicii pentru buget.
Un aspect interesant a reiesit si din faptul ca societatea straina detine 51% din actiunile firmei din Romania si ca serviciile invocate nu s-au gasit materializate in dezvoltarea sau cresterea eficientei acesteia. Actiunea a fost contestata de reprezentantii Virolite, pana in prezent toate instantele judecatoresti dand castig de cauza controlorilor financiari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
