Nu este o gluma! Fiindca aurolacii care -ciordesc- cateva ambalaje si vreo bucata de metal de pe vreun santier parasit vor plati o taxa la fondul de mediu de 3% din veniturile astfel realizate. Banii vor fi retinuti de cumparator si varsati la celebrul fond de mediu, nasit de actualul ministru al mediului, Sulfina Barbu. In plus, tinand la conservarea celei mai ortodoxe traditii balcanice, guvernul reuseste sa promulge normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a guvernului 196/2005 cu o intarziere de aproape trei luni. Ordonanta in cauza a fost promulgata la 22 decembrie 2005, iar normele metodologice de aplicare a acesteia trebuiau publicate in termen de 90 de zile, dar au aparut in -Monitorul Oficial- din 14 iunie 2006. Aparent, aceasta intarziere nu ar reprezenta mare lucru daca pe termen scurt nu ar produce efecte in cazul unui mare numar de agenti economici. In fapt, studiind cu multa atentie intreg pachetul de reglementari privind Fondul de mediu, ai impresia ca a fost conceput astfel incat agentul economic sa se resemneze in a colecta deseurile, fiindca oricum iese mai ieftin platind taxa la pusculita extrabugetara, denumita -fond de mediu-. Pe de alta parte, toate taxele in cauza se vor regasi in preturile produselor ambalate.
Dar, potrivit OU 196/2005, taxa de mediu pentru ambalaje este de 10.000 lei vechi pe kilogram, ceea ce in cazul ambalajului din hartie, carton sau lemn, materiale biodegradabile, inseamna enorm, de cateva ori mai mult decat TVA, ceea ce conduce aproape la dublarea pretului acestora.
Desigur, in discutie ar intra si HG 621/2005, care reglementeaza printre altele procentajul minim din greutatea ambalajelor introduse pe piata. Potrivit unei anexe, scapa de plata taxei de mediu cei dintre nominalizatii anterior care asigura colectarea unui anume procent din ambalajele folosite. Dar daca fac asta, abia atunci incepe dansul, fiindca vor trebui sa faca o acrobatie birocratica mai ceva ca cea specifica declaratiilor fiscale pe salarii. Iar daca nu depun la termen, la sediile fondului, toate declaratiile si formularistica, atunci pot fi amendati cu 25 milioane de lei vechi.
Bir de 10.000 pe kilogramul de ambalaj din hartie
Procesul este etapizat, in functie de tipul materialului din care este efectuat ambalajul. Spre exemplu, in cazul ambalajelor din hartie, sticla, carton si metal, procentajul minim este de 15%, iar anul de aplicare este 2006. Apoi, din 2008, procentajul urca la 60%. Totul ar fi frumos, daca in capitolul al V-lea al normelor agentul economic nu ar fi dotat cu o metodologie de calcul, mai mult aplicabila la universitati decat in activitatea curenta, la care se mai adauga tot felul de reglementari privind modul de raportare. Practic, operatorii economici responsabili trebuie sa faca dovada preluarii/colectarii de pe piata a propriilor ambalaje. Adica patiserul de la coltul strazii va trebui sa alerge dupa cumparator in acest prim an de functionare a noilor reglementari pentru a-i cere 15% din ambalaj si sa-l si mai puna sa semneze de predare pentru a dovedi ca si-a asumat responsabilitatea colectarii ambalajelor utilizate. Astfel, va plati taxa, de 10.000 lei/kg de ambalaj, pana la 25 ale lunii ianuarie a anului viitor. Sa admitem ca unii operatori economici au devenit brusc -responsabili- si au optat pentru realizarea obiectivului anual de valorificare a deseurilor de ambalaje in mod individual. Dar atunci va trebui sa-si infiinteze un departament in propria companie doar pentru a putea respecta prevederile normelor metodologice. Printre altele, va trebui sa realizeze urmatoarele documente justificative: situatia privind deseurile de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piata nationala pe tip de material sau situatia privind valorificarea deseurilor de ambalaje/contractul incheiat cu un operator economic valorificator. Mai mult, -operatorii economici responsabili- sunt obligati sa mentioneze in documentele de insotire a deseurilor de ambalaje daca incredintarea spre valorificare a acestora se face in scopul indeplinirii obiectivului anual de valorificare a deseurilor de ambalaje.
Doar citind respectivele reglementari, ajungi la banala concluzie ca patiserul sau cofetarul poate opta doar pentru doua solutii: sa adune bani pentru a plati taxa de mediu pentru ambalaje sau sa avertizeze fiecare client ca-i va opri 15% din ambalaj pentru a-l returna la vreun operator autorizat de gestionare a deseurilor.
Calculul taxei pentru masini, un calvar
Sectiunea I a normelor se ocupa si de sursele mobile de poluare, gen autoturisme, ale agentilor economici. Potrivit Ordonantei de Urgenta 196/2005, sumele de plata se declara si se platesc semestrial, pana la data de 25 a primei luni din semestrul urmator. Doar ca si de data aceasta mecanismul de calcul este la fel de complicat, dar odata calculati toti indicatorii pentru parcul de vehicule avut, poate fi usor de stapanit pentru perioadele urmatoare de timp. In final, cuantumul taxei depinde de consumul inregistrat de carburant. In rest, e vorba doar de putina matematica si multa rabdare spre a nu te incurca in sirurile lungi de tot felul de coeficienti. Probabil, era mai simplu introducerea unei taxe fixe, in functie de tipul de utilaj sau de autovehicul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















