13 falimente pe zi. Aceasta este dinamica cererilor de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara si faliment introduse, in ultimele sapte luni, la tribunalele competente. Daca e mult sau putin ramane de vazut, cifrele in cauza putand capata, deopotriva, conotatii optimiste sau pesimiste. Te poti pronunta, in functie de ce parte a baricadei te afli! Statul pare sa spuna ca e de bine, din moment ce prin aceasta operatiune se usuca bubele negre ale economiei. Falimentarul, pe de alta parte, cu conturile blocate si ditamai lacatul pe poarta fabricii, se poate declara nemultumit…
Potrivit cifrelor oficiale prezentate recent, in numai sapte luni – mai precis, in perioada 1 martie-1 octombrie – organele fiscale teritoriale au introdus la tribunalele competente cereri de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara si faliment in cazul a 2.891 de societati comerciale. Dintre acestea, 52 reprezinta mari contribuabili care au acumulat la bugetul statului, de-a lungul timpului, datorii de aproximativ 17.000 miliarde de lei. Celelalte 2.839 de societati comerciale pentru care s-a solicitat lichidarea judiciara sau falimentul provin din randul contribuabililor mici si mijlocii, datoriile acestora, insumate, cifrandu-se la -numai- 8.200 miliarde de lei. Oricine s-ar incumeta sa comenteze aceste cifre ar observa, din prima, ca datoriile celor -mici-, desi sunt mult mai multi, abia se apropie de jumatatea datoriilor acumulate de mamuti. Si totusi… sunt bagati la gramada, cerandu-li-se falimentul! In acest caz, legea dicteaza. Daca pana in luna mai a acestui an, erau amenintati cu falimentul doar cei care aveau datorii care depaseau echivalentul in lei a 5.000 de euro, prevederile Legii 149/2004 sunt mult mai restrictive. Toti agentii economici care inregistreaza la bugetul statului datorii mai mari de 3.000 de euro vor fi bagati in lichidare judiciara sau faliment. O data cu punerea efectiva in aplicare a noului act normativ, s-au putut observa si primele intrari in -topul rusinii-. Situatia pe judete, privind declansarea acestor proceduri, este mai mult decat elocventa, aceasta aratand, in linii mari, si situatia economica din zona cu pricina. Astfel, potrivit statisticilor prezentate recent de Administratia Nationala de Administrare Fiscala, doar trei judete se pot lauda ca sunt -pe zero-. Altfel spus, in cele sapte luni, pentru nici o societate din Caras Severin, Tulcea sau Valcea nu s-au introdus, la tribunalele competente, cereri de lichidare judiciara sau faliment. Mare lucru, poate spune oricine care doar isi arunca ochii peste niste tabele. Acelasi lucru il pot spune, deopotriva, si cei care provin din judete precum Brasov, Gorj sau Olt. Acestea se afla in fruntea aceluiasi top, inregistrand cele mai multe astfel de cereri de faliment, respectiv 292, 235 si 239. Datoriile pe care societatile comerciale din aceste zone au reusit sa le acumuleze, in timp, sunt de ordinul miilor de miliarde. Si Capitala isi are falitii ei! La nivelul Bucurestiului, cel mai falit pare sa fie sectorul 2, unde 66 de societati comerciale care isi au inregistrat, oficial, fieful au reusit sa acumuleze la stat datorii de peste 514 miliarde de lei, drept pentru care organele fiscale au declansat procedura in cauza. La mare distanta de sectorul 2, dar nu din punctul de vedere al numarului societatilor care au intrat in faliment, ci comparand datoriile acestora catre stat, se afla sectorul 6 al Capitalei. Falimentarelor de aici li s-au blocat conturile pentru restante de peste 133 miliarde de lei. Astfel, tragand linie si adunand, numai de la firmele datoare din Capitala statul trebuie sa recupereze peste 834 miliarde de lei, suma deloc de neglijat!
Trecand, asadar, peste -durerea- din sufletul unui falimentar, se poate spune ca falimentul ajuta economia (?!) Nu-i tara care sa nu-si aiba falitii ei. Mai degraba sunt mai multi acolo unde totul merge ca pe roate, caci marul putred este imediat inlaturat, de frica sa nu le strice si pe celelalte.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
