Statistici favorabile, previziuni de un optimism temperat pentru 2002

Cu ochii pe statisticile anului trecut si pe previziunile pentru 2002, analistii au pareri impartite, de la nelipsitele laude pana la criticile voalate fata de prestatia Guvernului. Cele mai multe dintre actiunile intreprinse in 2001 (printre care semnarea Acordului cu Fondul Monetar International, accelerarea privatizarii, schimbarea de atitudine fata de companiile generatoare de -gauri- la buget, un acord social Guvern-sindicate-patronate relativ fragil etc.) isi vor face efectul abia incepand din 2002. Astfel ca, la cumpana anilor, analizele iau in obiectiv nu atat realizarile din 2001, cat efectele acestora, pe care le vom resimti in noul an. Se vorbeste chiar de -intrebari dificile- la care Cabinetul Nastase va trebui sa raspunda in 2002. Una dintre ele – daca Acordul cu FMI va putea fi aplicat intocmai, suportandu-se toate costurile sociale – este cu atat mai grea, cu cat masurile prevazute vor atenta direct la imaginea Guvernului, cel mai important capitol al activitatii acestuia in ultimul an. Desigur, notele bune luate in anul 2001 sunt mai multe decat cele proaste, analistii avand in vedere cresterea economica record (estimata intre 4% si 5%), stapanirea inflatiei, doua privatizari rasunatoare (SIDEX si Banca Agricola) – -starturi incurajatoare-, dupa care va trebui cel putin sa se mentina ritmul si in 2002. Deocamdata, conchid analistii, adevaratele -masuri- le-a luat… realitatea obiectiva, partea neviabila din economie prabusindu-se ori restructurandu-se de la sine, fara a mai astepta interventia administratorilor…

Pe aceeasi tema, -Curentul- a lansat cateva intrebari unor reprezentanti ai mediului de afaceri, sindical si patronal:

– Care credeti ca va fi configuratia economiei romanesti in anul 2002? (consideratii generale)

– Ce masuri intreprinse in 2001 pot fi considerate ca fiind bune si ar trebui sa continue si in 2002?

– Ce ar putea fi imbunatatit in economia romaneasca si/sau ce ar putea fi schimbat?

– Considerati ca vor fi atinse tintele economice din strategia de guvernare pe 2002 (inflatie, crestere economica, deficit bugetar etc.)?

Prezentam, in continuare, cateva dintre opiniile celor care au avut amabilitatea sa raspunda intrebarilor noastre.

Aurelian Dochia, analist economic: -Investitiile straine trebuie sa devina motorul cresterii economice-

Categoric, exista premise pentru ca economia romaaneasca sa continue in 2002 tendinta de crestere inceputa in anul 2000 si amplificata puternic in 2001. Doua categorii de factori ar putea sa determine o indepartare de la acest scenariu de baza – factori interni si factori externi.

In ceea ce priveste conditiile externe, toti analistii sunt de acord ca anul 2002 va fi un an dificil, in care recesiunea ce s-a facut deja simtita in ultima parte a lui 2001 va continua cel putin in primul semestru din 2002. Desi spatiul Uniunii Europene, cu care Romania isi desfasoara cea mai mare parte a comertului exterior, pare sa reziste mai bine, ramane cert ca ritmul de crestere va fi diminuat. Este realist sa ne asteptam la o diminuare a cererii pentru produsele de export romanesti – factorul extern va fi deci mai putin favorabil in 2002.

De ce ar putea fi preluata aceasta scadere a cererii la export, pentru a asigura totusi o crestere economica robusta, in jur de 4%? Evident, de consumul intern. Dar si aici marja de manevra este foarte ingusta. Incercarea de a face din consumul intern -locomotiva- cresterii economice prin eventuala adoptare a unei politici de venituri mai generoase prezinta riscul, aproape certitudinea, derapajului inflationist. Acelasi risc il prezinta si cresterea cheltuielilor guvernamentale. Ceea ce ramane sunt investitiile si, legat de acestea, investitiile straine directe. Interesul investitorilor straini pentru economia romaneasca este insa dependent de continuarea procesului de restructurare si de crearea unui mediu de afaceri mai favorabil.

Revenind la 2001, cea mai importanta realizare a acestui an este data, dupa parerea mea, de o mai mare coerenta a politicii economice in general. A fost evidenta o mai buna coordonare nu numai intre ministere, ci si intre Guvern si Banca Nationala de exemplu, precum si in sustinerea parlamentara a Executivului. Efortul de a -pune in ordine- si de a intra in normalitatea procedurilor administratiei publice – este primul an din ultimul deceniu cand bugetul public este adoptat la timp – a fost remarcat si bine primit atat in randul populatiei, cat si al partenerilor externi, contribuind la cresterea credibilitatii autoritatilor publice romane.

Un mediu de afaceri -prietenos-

Prioritatea anului 2002 ar trebui sa fie neindoielnic imbunatatirea mediului de afaceri. Directiile de actiune sunt cunoscute si unele masuri au fost chiar initiate – as remarca Ordonanta 24/2001, care simplifica procedurile contabile si fiscale pentru sute de mii de intreprinderi mici. Exista numeroase reglementari a caror intentie era de a crea -facilitati- sau -stimulente- pentru anumite categorii de agenti economici, anumite zone sau operatiuni. Toate acestea s-au dovedit putin productive din perspectiva scopului pentru care au fost initiate, devenind in schimb teren propice pentru jocuri de interese, trafic de influenta, coruptie etc.

Dar imbunatatirea mediului de afaceri nu trebuie sa se mai limiteze, ca pana acum, la adoptarea de noi reglementari. Fara eforturi si investitii corespunzatoare de implementare, cele mai bune intentii sunt compromise si de multe ori nu fac decat sa sporeasca confuzia si dificultatile agentilor economici. Sa ne gandim ce s-a intamplat cu ideea foarte generoasa a -Biroului Unic-, care ar fi trebuit sa simplifice procedurile de inregistrare a societatilor comerciale! Este necesar sa se acorde atentie formarii functionarilor publici, dotarii institutiilor publice cu mijloacele necesare desfasurarii unei activitati eficiente, simplificarii rutinelor administrative in interesul agentilor economici etc.

Restructurarea, cheia reformei

O a doua directie de actiune pentru imbunatatirea performantei economiei romanesti o reprezinta procesul de restructurare. Exista inca multe -restructurari formale- facute doar ca se se traga de timp si sa se obtina o finantare de supravietuire. Ele trebuie sa fie inlocuite de restructurari reale, in care fortele pietei au un cuvant determinant. In practica, aceasta inseamna ca privatizarea nu mai priveste nivelul unei intreprinderi, ci al activelor sale, iar creditorii devin agenti ai restructurarii intr-o masura mai mare decat actionarii. De altfel, indraznesc sa spun ca -privatizarea- in sens traditional s-a incheiat. Ceea ce urmeaza este fie o privatizare prin restructurare/lichidare, fie privatizarile speciale ale marilor companii nationale, care necesita o abordare diferita.

Desi destul de ambitioase, obiectivele propuse de Guvern pentru 2002 sunt realizabile. Dupa cum spuneam mai sus, exista unii factori de risc, atat interni, cat si externi, dar, intr-un scenariu moderat optimist, Romania va putea sa continue o crestere economica semnificativa, reducand in acelasi timp inflatia. Deficitul mare al balantei comerciale constituie cel mai important handicap cu care se porneste in 2002, dar, in general, rezultatele obtinute in 2001 constituie o buna baza pentru programul Guvernului.

Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical: -Anul 2002 nu va aduce schimbari spectaculoase-

Cel putin in prima parte, acest an va fi unul al contradictiilor in ceea ce priveste politica economica a Guvernului din cauza divergentelor de principii intre programul de guvernare al PSD si cele care stau la baza politicii FMI si care au fost cuprinse in Acordul stand-by incheiat la sfarsitul acestui an. In timp ce politica economica a Guvernului PSD, cuprinsa si in Programul de guvernare, se bazeaza pe o stimulare a cererii si deci a consumului, politica FMI este de control al inflatiei tocmai prin reducerea continua a consumului. Oricum, anul 2002 nu va aduce schimbari spectaculoase fata de 2001.

Transparenta fiscala continua sa fie una dintre problemele cu care Romania se confrunta, problema semnalata de altfel si in raportul Uniunii Europene pentru 2001 si pentru care Guvernul nu are inca o solutie.

Problemele actuale in ceea ce priveste deficitul balantei comerciale vor continua sa existe, generate in principal de politica promovata in economia reala, de modul in care au fost elaborate politicile sectoriale ale economiei. Au continuat sa fie promovate ramuri ale economiei cu un grad de prelucrare a produselor extrem de scazut si deci cu o valoare adaugata redusa.

Daca se va continua politica actuala, 2002, chiar daca va fi inca un an de crestere economica, aceasta nu se va regasi in nivelul de trai al populatiei, se va aplica in continuare acelasi mecanism de redistribuire, astfel incat marea masa a populatiei va continua sa traiasca la fel de rau sau chiar mai rau. Chiar dac aindicatorii economici vor continua sa arate o imbunatatire a asituatiei, 2002 va fi inca un an de sacrificii pentru populatie.

Anul trecut au fost promovate o serie de masuri care pot fi considerate ca fiind orientate intr-o directie buna, insa acestea trebuie continuate si in destul de multe cazuri ar trebui insotite si completate de altele care sa aduca acestora eficienta scontata.

Este vorba despre elaborarea unora dintre strategiile sectoriale; elaborarea si punerea in aplicare a unui plan de actiune pentru reducerea blocajului financiar; cresterea resurselor alocate pentru investitii; imbunatatirea legislatiei pentru promovarea investitiilor, ca si in ceea ce priveste intreprinderile mici si mijlocii; elaborarea si aprobarea bugetului de stat in timp util; elaborarea si punerea in aplicare a unui mecanism de corelare intre salariul real si productivitatea muncii si renuntarea la limitarile salariale aberante impuse de guvernarile anterioare (aceasta a fost valabila doar pentru 2001, pentru ca in 2002 s-a revenit la vechea practica).

Multe dintre schimbarile pe care noi le consideram importante se regasesc in setul de obiective pe care confederatia si-a propus sa le realizeze in urmatorii doi ani si acestea privesc: reducerea impozitarii pe forta de munca; regandirea mecanismului de redistribuire a veniturilor; cresterea transparentei in special in domeniul fiscal; revizuirea politicii in domeniul crearii de noi locuri de munca.

A devenit deja un obicei ca tintele economice pe care Guvernul si le-a asumat prin -diverse- strategii, sa fie depasite. In cei zece ani de tranzitie, fiecare indicator economic prognozat a fost rectificat in timpul anului cel putin o data. In special in ceea ce priveste datele furnizate de Guvern pentru sectorul fiscal, un raport facut de FMI scoate in evidenta trei probleme majore: nediseminarea datelor cu privire la finantarea bugetara a Guvernului (in absenta datelor despre finantarea bugetara, posibilitatea de a verifica nivelul deficitului bugetar nu este disponibila, reducand astfel increderea in relevanta datelor furnizate de Guvern); mutarea unor initiative de politica bugetara in afara bugetului (ex.: situatia in ceea ce priveste valorificarea activelor bancare); distinctia intre datoria guvernamentala si datoria publica garantata nu este suficient de clara.

In ceea ce priveste deficitul bugetar public, consideram ca, in fapt, atingerea tintei de deficit impuse de FMI este una artificiala, avand in vedere ca atingerea acestuia s-a facut prin intermediul excedentului inregistrat la doua fonduri care au o destinatie speciala (Fondul de somaj si Fondul pentru asigurari sociale de sanatate).

Stelian Dorobantu, director general al UGIR-1903: -Focarele toxice trebuie sa dispara din economie-

-Fara indoiala, anul 2002 va avea o confirguratie mai apropiata de comanda pietei, de consum. Vor fi eliminate multe dintre focarele toxice de concentrare de bani pe proiecte speculative si vor aparea proiecte viabile, serioase, legate direct de potentialul de dezvoltare al spatiului economic romanesc. Prevad deci o crestere substantiala a investitiilor internationale in Romania. A devenit posibila si o mai buna colaborare intre capitalul industrial autohton si cel international pe piata romaneasca. -Fabricat in Romania- nu este o simpla lozinca, ci un motor de mare capacitate de crestere economica. Industria isi va spori oferta, atat cea adresata sistemului bancar intern si international, cat si pietei, consumatorului. Printr-o politica fiscala bine gandita, devine posibila si cresterea investitiei directe.

Guvernul da semne clare ca a trecut, in gestionarea reformei, de la managementul de criza, pompieristic, la managementul de crestere economica. In acest context, privatizarea SIDEX a reprezentat un moment de rascruce.

Totusi, Guvernul sa nu uite nici o clipa ca in primele 50 de state bogate ale lumii procentul de privatizare in economie este in jur de 80%. O tara de proprietari – nu in sensul de bun al intregului popor, ci de proprietari cu acte in regula – poate deveni in scurt timp una cu economie foarte puternica.

Daca nu vor aparea noi conjuncturi externe nefavorabile, cred ca in 2002 vom incepe sa discutam in alti termeni, cu alta tragere de inima, pe un alt grafic – unul favorabil Romaniei -, dosarul economic al aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.-

Bogdan Iuliu Hossu, presedintele Confederatiei Nationale Sindicale Cartel Alfa: -Va continua cresterea economica pe stoc-

-Configuratia economiei romanesti in anul 2002, conform proiectelor legislative aparute pana acum, ca si a celor in curs de elaborare la diferite ministere, va fi afectata de politica fiscala aproape nemodificata, o politica nestimulativa in domeniul crearii de noi locuri de munca si in ceea ce priveste productia interna. De asemenea, se constata o presiune uriasa asupra cresterii preturilor resurselor primare, precum si lipsa de stimulare a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.

In aceste conditii, parametrii economici nu vor duce decat la o reducere a consumului intern, deci implicit a diminuarii pietei interne, a continuarii reducerilor de personal cu o incapacitate de dezvoltare a consumului populatiei.

In plus, conform actelor normative existente, se vor stimula lohn-ul si exportul de materii prime (lemn si fier vechi). Totul se face nu pentru dezvoltarea unei economii sanatoase, ci pentru realizarea unei dezvoltari economice pe stoc.

Ca masuri bune adoptate anul trecut de Guvern, as mentiona stimularea bunului contribuabil economic (anularea penalitatilor pentru operatorii economici care isi platesc datoriile de baza si curente) si reducerea impozitului pe profit. Se impune insa imperativ restructurarea companiilor si a societatilor nationale din domeniul serviciilor publice, pentru ca pretul promovat sa nu constituie un factor de amplificare a inflatiei.

In ceea ce priveste tintele propuse prin programul de guvernare pe 2002, consider ca ele vor fi atinse, mai putin deficitul bugetului consolidat, care se va incadra in parametri numai datorita unui artificiu de prezentare a datelor in defavoarea cetateanului: adica economii artificiale realizate la fondurile speciale (pensii, somaj, sanatate).-

Bogdan Baltazar, presedintele Consiliului de Administratie al BRD – Groupe Societe Generale: -Problemele de fond nu mai pot fi amanate-

-Privim cu un optimism moderat si realist anul 2002 din punctul de vedere al evolutiei mediului economic. In 2001 au aparut (e adevarat, destul de timid) primele semne de revigorare economica: exporturile au inregistrat cel mai ridicat volum din perioada ultimilor 10 ani, procesul de dezinflatie a continuat (desi nu in ritmul dorit). In 2002 nu mai poate fi amanata rezolvarea unor probleme de fond care afecteaza mediul economic: inflatia ridicata, nerestructurarea regiilor autonome si, o nota mai slaba in 2001, privatizarea lenta a unitatilor de stat cu perspective certe de dezvoltare.

Ansamblul masurilor de politica economica demarate in 2001 (stimularea exporturilor, acordarea de facilitati fiscale pentru IMM, deschiderea pietei energetice, liberalizarea contului de capital etc.) trebuie continuat cu intensitate sporita in cursul anului viitor. La fel de importanta este, de asemenea, respectarea prevederilor din Acordul stand-by cu FMI, nu atat ca o conditie necesara pentru eliberarea urmatoarelor transe de imprumut, cat mai ales pentru a se demonstra angajamentul ferm al Guvernului pe calea reformelor de substanta la nivelul economiei romanesti. Mai multa atentie trebuie data constatarilor foarte severe ale UE privind neconturarea, in Romania, a unei economii de piata functionale.

In continuare, se impune accelerarea proceselor de privatizare si restructurare, in scopul asanarii consecvente a economiei si, in general, consolidarea unui cadru de reglementari legislative coerent si prietenos afacerilor legitime reprezinta obiective carora trebuie sa li se acorde o atentie speciala in 2002. La nivelul sistemului bancar, anul 2001 a adus o serie de prevederi legislative noi (care au completat Legea bancara, Legea privind statutul BNR si Legea privind procedura falimentului bancilor), toate acestea contribuind semnificativ la ameliorarea functionarii acestuia. Imbunatatirile de ordin legislativ nu reprezinta insa si singura premisa pentru dezvoltarea calitativa a sistemului bancar. Mai importanta este insa aplicarea corecta si nediscriminatorie a acestora si, mai ales, favorizarea prudentiala, desigur, dar favorizarea creditarii economiei reale si nu restrangerea acesteia.

In ceea ce priveste strategia de guvernare pentru anul 2002, potrivit estimarilor noastre (confirmate, de altfel, de realitatea ultimilor ani), in cursul acestui an, rata inflatiei va atinge un nivel de cel putin 25% – 26%. Procesul de crestere economica va fi o certitudine si in 2002, ritmul de 4% fiind, in opinia noastra, un obiectiv ambitios, dar realizabil. Conditia esentiala este ca economia sa inregistreze o crestere sanatoasa, care sa nu se bazeze pe majorarea in continuare a arieratelor, a deficitului de cont curent si a stocurilor. Mentinerea in limite controlabile a deficitului bugetar ar putea fi incununata de succes numai in situatia in care va avea loc un proces serios si coerent de restructurare, stoparea finantarilor in pierdere si netolerarea arieratelor la bugete (de stat si al asigurarilor sociale), ca si a fraudelor si relei credinte a unor debitori mari in ceea ce priveste rambursarea creditelor bancare.

Aureliu Leca, presedintele Confederatiei Nationale a Patronatului Roman: -Configuratia economiei se va schimba in mica masura-

-Avand in vedere inertia deosebit de mare a economiei romanesti, generata in mod special de prezenta statului ca proprietar majoritar, in proportie de aproape 60%, nu intrevad schimbari majore in configuratia economiei Romaniei in anul 2002. Motivez aceasta opinie si prin faptul ca schimbarile de amploare cer o perioada de timp mai lunga de un an.

Printre masurile intreprinse in anul trecut, consider ca actiunile Romaniei in domeniul politicii externe au fost benefice pentru tara. Pe plan intern, cred ca este deosebit de utila semnarea unui nou acord social intre Guvern, patronate si sindicate, stabilind climatul de -pace sociala- in care sansele de constructie sunt maxime. Va trebui insa ca prevederile acestui acord sa fie monitorizate de toate partile.

In alta ordine de idei, despre privatizarea societatilor nationale si a regiilor autonome, principalele generatoare de ineficienta economica si sociala, s-a vorbit mult si s-a facut extrem de putin. Cred ca trebuie inteles ca statul trebuie sa se retraga din calitatea de proprietar si gestionar al acestor societati si regii. In plus, nevoia disperata de investitii, care sa creeze atat locuri de munca, cat si dezvoltare economica de ansamblu, nu se poate realiza decat prin atragerea investitorilor straini, prin oferirea de garantii intr-un mediu care sa elimine neincrederea si coruptia.

Una peste alta, consider ca tintele din strategia de guvernare vor fi atinse. Miza pentru reusita este mult prea mare pentru ca Guvernul sa nu depuna toate eforturile, corectandu-si greselile proprii.-

Vladimir Aninoiu, director general IBM Romania: -Trebuie incurajate industriile moderne si schimbate mentalitatile-

-Din punct de vedere economic, anul 2001 a fost marcat de o crestere economica de aproape 5%, dupa mai multi ani de scadere continua. Speram ca aceasta tendinta de crestere economica, reducerea inflatiei si reducerea deficitului bugetar sa continue si in anul 2002. Va creste ponderea sectorului privat si, implicit, economia se va apropia de o economie de piata normala, in care performanta va fi dictata de concurenta libera si cinstita. Neindoielnic, va creste ponderea sectorului IT in realizarea Produsului National Brut (PNB), inclusiv in activitatea de export.

Pentru 2002, in primul rand cred ca trebuie continuat si chiar accelerat procesul de privatizare in toate sectoarele economiei. Apoi, consider ca trebuie incurajate si stimulate in continuare industriile de tehnologie a informatiei si comunicatii. Firmele de IT pot deveni, intr-adevar, competitive si motoare de crestere economica, in contextul confruntarii inevitabile cu economiile avansate din tarile Uniunii Europene.

Ca o cerinta de prima importanta si necesitate, ar trebui schimbate mentalitatile oamenilor in general si ale functionarilor publici in particular. Prin aceasta intelegem lupta impotriva coruptiei generalizate, intarirea simtului de raspundere in ceea ce priveste atat obligatiile cetatenilor si institutiilor fata de administratia publica (cum ar fi plata impozitelor si taxelor, a tuturor datoriilor fata de bugetul de stat), dar si in ceea ce priveste obligatiile administratiei publice fata de cetateni si institutii.

Trecerea cat mai rapida spre o societate informatizata poate contribui esential la acest proces de schimbare a mentalitatilor prin cresterea transparentei si reducerea birocratiei.

Sper ca tintele economice din strategia de guvernare pe 2002 vor fi atinse. Inflatia inca ridicata ramane <dusmanul public numarul 1>.

Ministrul Finantelor a anuntat deja ca obiectivul de crestere economica de 5% va fi revizuit negativ, ca urmare a situatiei economice internationale. Este greu de estimat in acest moment care va fi evolutia celorlalti indicatori, intrucat exista o seama intreaga de factori care ii influenteaza: succesul sau insuccesul emisiunii de obligatiuni pe care o va emite Romania la inceputul lui 2002, influenta cresterii tarifelor la utilitati asupra inflatiei, relatia cu organismele financiare internationale.-