Statul nu mai reuseste sa se imprumute nici pe termen scurt

Statul nu a reusit sa imprumute de la banci, la ultimile doua licitatii de titluri de stat desfasurate la sediul Bancii Nationale, decat o treime din suma pe care si-o propusese initial. Ministerul Finantelor intentiona sa vanda bancilor comerciale certificate de trezorerie cu discount pe termen de sase luni in valoare de 580 miliarde de lei si sa atraga alte 504,87 miliarde de lei pe termen de trei luni. In final, nu a reusit sa imprumute decat 379 miliarde de lei, pe termen de trei luni, in timp ce licitatia pentru titlurile pe sase luni a ramas neadjudecata, datorita dobanzilor mari solicitate de bancile participante.

Aceasta este cea de-a treia licitatie de titluri esuata. Daca pana acum insa bancile nu au mai cumparat titluri pe sase luni si un an, de data aceasta, statul nu a mai reusit sa se imprumute nici pe termen mai scurt, de numai trei luni, suma pe care si-a propus-o. Faptul ca dobanzile mari solicitate de banci nu au fost acceptate de Ministerul Finantelor arata ca statul si bancherii nu se potrivesc la calcule atunci cand anticipeaza nivelul inflatiei pe anul in curs.

La licitatia pentru certificatele de trezorerie pe termen de sase luni au participat numai 13 banci comerciale: ABN Amro, BCR, Mindbank, BRD, Banca Transilvania, Banc Post, CEC, Citibank, Commercial Bank of Greece, Daewoo Bank ING, Romexterra si Volksbank. Acestea intentionau sa cumpere titluri in valoare de 1.164,7 miliarde de lei, din care 1.098,5 miliarde de lei in nume si in cont propriu si 66,19 miliarde de lei in contul clientilor. Desi cererea totala a acestora acoperea de doua ori suma de 580 miliarde de lei, pe care dorea sa o imprumute statul, nivelul dobanzilor solicitate a fost considerat neacceptabil de Ministerul Finantelor, care a respins in totalitate ofertele depuse.

Cea de-a doua licitatie de certificate de trezorerie desfasurata saptamana aceasta, pentru plasarea unor titluri pe termen de trei luni, a avut ceva mai mult succes, insa fara ca statul sa poata imprumuta intreaga suma pe care si-o propusese. Au participat 20 de banci, respectiv cele de la prima licitatie, mai putin Mindbank si Volksbank, carora li s-au alaturat BID, Banca Franco Romana, Banca Tiriac, Banca Nationala a Greciei, BRS, Finansbank, Raiffeisen, UGBI si West Bank. Bancile intentionau sa cumpere certificate de trezorerie in valoare totala de 1.371,39 miliarde de lei, din care 956,5 miliarde de lei in nume si cont propriu si 414,87 miliarde de lei pentru clienti, insa nu au mai achizitionat in final titluri decat de 379 miliarde de lei. Din aceasta suma, doar 87,77 a fost imprumutata statului in nume si in cont propriu al bancilor, restul de 291,2 miliarde de lei reprezentand titluri cumparate pentru clienti.

Ministerul Finantelor a respins toate ofertele de cumparare care au solicitat dobanzi mai mari de 34,96% pe an si un discount de peste 32,12%. In final, licitatia s-a adjudecat la un nivel mediu ponderat al randamentului (dobanzii) de 34,65% pe an si al discountului de 31,86%. O oferta de 125,87 miliarde de lei a ramas neadjudecata, iar o cerere de de cumparare din partea bancilor de 992,395 miliarde de lei nu si-a gasit contrapartida in oferta. Valoarea nominala totala subscrisa a fost de 1.493 miliarde de lei (1.041,6 miliarde de lei in nume si in cont propriu al bancilor si 451,4 miliarde lei in contul clientilor), iar valoarea nominala totala adjudecata – de 412,2 miliarde de lei (95,44 miliarde de lei in nume si in cont propriu si 316,76 miliarde de lei pentru clienti). Coeficientul de adjudecare la nivel marginal a fost de numai 79,85%.

Certificatele de trezorerie cu discount pe care a incercat sa le vanda Ministerul Finantelor au avut o valoare nominala de 10 milioane de lei. O banca participanta la licitatie nu poate cumpara mai putin de 10 titluri, valoarea minima a unei oferte trebuind sa fie de 100 milioane de lei. Licitatiile se adjudeca prin metoda pretului multiplu.