Statul a adus in ultima perioada mai multe modificari legislatiei legate de procesul de lichidare si reorganizare, preluand nejustificat din atributiile profesiilor liberale si, mult mai grav, afectand interesele unor alti creditori din sectorul privat. Avertismentul a fost lansat de Uniunea Nationala a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL), printr-o rezolutie redactata in urma celui de-al treilea congres al organizatiei, desfasurat recent la Bucuresti. O scrisoare deschisa cu aceasta rezolutie a fost trimisa premierului Adrian Nastase, ministerelor Justitiei si Privatizarii, AVAB, BNR, celor doua Camere parlamentare si Uniunii Profesiilor Liberale din Romania.
In legislatia romana, la fel ca in cea europeana, activitatea de reorganizare si lichidare este considerata ca fiind specifica profesiilor liberale. Procedurile judiciare pentru executare trebuie instituite, conform legii, de instantele judecatoresti, la cererea creditorilor. Principiile din lege au fost, insa, abandonate in ultima perioada de institutiile statului roman, stat care si-a atribuit dreptul de a suspenda abuziv proceduri instituite de instante, prejudiciind alti creditori, si de a se transforma el insusi in lichidator, chiar in cazurile in care este simultan si creditor, si debitor, si vanzator.
O prima interventie a statului in activitati cu care nu ar trebui sa aiba de a face a fost permisa de controversata Lege nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii. Aceasta permite o derogare de la Ordonanta nr. 79/1999 de organizare a activitatii in reorganizare si lichidare, astfel incat operatiunile de lichidare sa poata fi efectuate si de agentii de privatizare. UNPRL considera ca, asa cum s-a intamplat si in anii 1997-1999, se creaza posibilitatea numirii in calitate de lichidatori a unor entitati juridice necalificate sa presteze astfel de servicii, demers riscant si pentru APAPS, daca ne amintim ca cele mai multe lichidari ratate efectuate de fostul FPS s-au facut tocmai cu astfel de agenti mandatati abuziv.
Desconsiderarea drepturilor celorlalti creditori de catre statul autodesemnat -creditor privilegiat- s-a instituit ca regula si prin noile proceduri de recuperare a creantelor bancilor de stat preluate la AVAB. In urma adoptarii Legii nr. 409 la finele anului trecut, executarile silite intreprinse de AVAB vor avea prioritate absoluta, neputand fi suspendate nici prin declansarea reporganizarii judiciare sau falimentului, in urma carora ar trebui sa se indestuleze toti creditorii. Aceeasi lege obliga judecatorul sindic desemnat intr-un faliment sa predea AVAB bunurile urmarite de acesta din urma. Potrivit UNPRL, aceste prevederi -consfintesc pozitia AVAB de creditor cu drepturi speciale in raport cu alti creditori prin derogare de la Legea 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.
Doua premiere legislative fara precedent in Uniunea Europeana a mai creat Executivul de la Bucuresti si prin ordonanta de urgenta care a modificat Legea falimentului bancar. Aceasta stabileste ca lichidatorul bancilor intrate in faliment este, -de regula, Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar-, ceea ce inseamna nominalizarea prin lege a unui creditor ca lichidator, creand un conflict de interese intre Fond si ceilalti creditori. Mai mult, acestui creditor-lichidator i se stabileste prin lege si o remuneratie procentuala fixa, de 3% din sumele obtinute in urma lichidarii. Daca Fondului de garantare, care nu trebuie sa plateasca taxe si impozite, avand bugetul de venituri si cheltuieli asigurat si prin alte surse, nu are de ce sa-si faca probleme in privinta eficientei recuperarii, pentru eventualii lichidatori independenti comisionul fix impus poate aduce prejudicii evidente, rezultate din incalcarea celei mai elementare reguli intr-o piata libera.
O alta ordonanta de urgenta (OUG nr. 38/2002) adoptata anul acesta a modificat Legea falimentului din 1995, permitand puterii executive sa intervina in procedura de faliment aflata sub autoritatea puterii judecatoresti. Astfel, procedura amintita poate fi suspendata la debitorii cu capital majoritar de stat unde Guvernul a instituit sau va institui proceduri speciale de supraveghere speciala. Suspendarea executarii poate fi ceruta si la societatile in curs de privatizare, chiar daca falimentul a fost cerut in instanta de alti creditori privati.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
