Cei care se aşteptau ca, după integrarea în Uniunea Europeană (UE), să curgă lapte şi miere pe plaiurile mioritice, se înşală. Potrivit unui studiu realizat de un jurnalist britanic, cea mai mare parte a banilor din fondurile europene pentru agricultură ajung tot la fermierii bogaţi sau la asociaţiile agricole şi nu la pălmaşi. Cum ţăranul roman face parte din ultima categorie, groapa dintre agricultorii bogaţi şi cei săraci va continua să se adancească.
Iată că regula -banul tot la ban trage- se aplică şi la alte case. În Scoţia, cei mai mulţi bani din fondurile pentru agricultură au fost acordaţi unor fermieri bogaţi, cu sange albastru, care se bucură de trecere în mediile politice şi sociale. Dacă ţăranii scoţieni au primit, în medie, sub 150.000 de euro de persoană, -elitele- au atras finanţări de 1,537 milioane de euro de solicitant. Adică de zece ori mai mult. Situaţia se repetă în Polonia, unde corporaţiile europene şi persoane certate cu legea au luat grosul finanţărilor.
Portretul robot al solicitantului de fonduri europene, publicat de jurnalistul Rob Edwards, arată că nu un dosar bine realizat este hotărator pentru a primi aceşti bani, ci cate relaţii ai şi caţi bani ai în cont. În aceste condiţii, ce şanse are ţăranul roman, care încă ară cu plugul de lemn? Suprafeţele agricole sunt făramiţate în milioane de parcele, iar disponibilităţile financiare aproape inexistente. Ca să nu mai socotim că firmele de consultanţă încearcă să ia şi pielea de pe agricultor pentru a-i întocmi un dosar. În acest timp, guvernul încă nu a definitivat reorganizarea agenţiei de consultanţă agricolă, care oferă sfaturi gratuit în anumite condiţii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
