Jocul de-a -alba-neagra- cu creantele SNP Petrom a continuat chiar in momentul in care cea mai mare companie de stat parcurgea finisul anevoiosului drum al privatizarii. Ovidiu Tender, mai nou -de profesie- cumparator de creante, desi era dator vandut, cu circa 2.900 miliarde de lei, a continuat ingineriile financiare, in maniera deja dezvaluita in paginile ziarului -Curentul-, preluand datoriile unor companii catre Societatea Nationala a Petrolului. Datorii pe care nu le-a platit nici pana in ziua de azi. De altfel, acesta era si scopul, dar sa nu anticipam.
Aflate in pragul executarii silite, societatile patronate de Ovidiu Tender au preluat in ultimii trei ani, prin presiuni si jocuri politice de tot felul, o serie de obligatii de plata, pe care companiile RAFO si Carom Onesti le aveau catre SNP Petrom. Daca in cazul Carom, Tender poate invoca faptul ca una dintre companiile sale – Tender SA, este actionar principal, preluarea datoriilor pe care RAFO le avea la SNP Petrom, in suma de 1.525 miliarde de lei – datorii mereu amanate, esalonate si reesalonate – nu poate decat sa intareasca ideea ca, de fapt, timisoreanul se afla in spatele celor care cumparasera, -la vedere-, pachetul majoritar de actiuni la RAFO. Preluarea acestei datorii uriase, repetam, de peste 1.500 miliarde de lei, pe care RAFO Onesti o avea de platit catre SNP Petrom, mai poate fi asimilata si cu intrarea, pe usa din dos, dupa obiceiul lui Tender, in actionariatul societatii onestene. Cu alte cuvinte, in toate aceste jonglerii financiare de proportii, in care se vorbeste cu atata usurinta de mii de miliarde de lei, singurul scop urmarit de Ovidiu Tender, dar si de apropiatii sai, Corneliu Iacubov si fratii Ovidiu si Marian Iancu – cei care patroneaza grupul de firme VGB – a fost pierderea pe drum a sumelor colosale pe care SNP le are de recuperat, precum si fondarea marii Companii Moldova (n.r. – care, conform intentiilor lui Tender, ar trebui sa includa RAFO, Carom, Uton si Solventul), -curatata- de toate datoriile catre stat, dar si de cele comerciale.
Golania (nu exista cuvant care sa descrie mai bine modul in care a fost fentat statul) e cat se poate de evidenta: trei societati patronate de Tender preiau o datorie de ordinul miilor de miliarde de lei, pe care RAFO Onesti o are catre Petrom si, dupa ce obtin termene de gratie, esalonari etc, se angajeaza sa o achite prin contravaloarea unor lucrari viitoare, executate, culmea, de RAFO pentru Petrom. Mai exact, RAFO urma sa proceseze titeiul extras de SNP Petrom din Bazinul Moldovei, urmand ca taxa de procesare sa constituie plata in contul datoriilor. E simplu, nu?!
Curios lucru, -solutia- gasita de Tender & comp. este acceptata de conducerea SNP Petrom, fapt care nu ar trebui sa mai mire pe nimeni, in contextul in care, si in acest caz, s-au facut tot felul de presiuni, asupra carora vom reveni, pe larg, in zilele urmatoare, iar persoane din conducerea Petrom fac parte, intamplator (sic!), din Consiliul de Administratie al… Tender SA.
Pentru a traduce cat mai pe intelesul celor care nu au acces la hartiile oficiale ale operatiunii pe care o descriem astazi, este necesara o prezentare in ordine cronologica a faptelor. In martie 2003, printr-un contract de delegatie imperfecta (nr. J 90/3.03.2003), Tender SA Timisoara, Prospectiuni SA Bucuresti si Atlas-Gip Ploiesti (n.r. – toate patronate de Ovidiu Tender) au preluat obligatiile de plata al SC RAFO SA Onesti catre SNP Petrom. Datoriile rezultau dintr-un contract de vanzare-cumparare incheiat intre RAFO si Petrom in decembrie 2001 si se cifrau la 1.525.092.875.083 de lei.
In baza contractului de delegatie imperfecta, intre SNP Petrom, in calitate de creditor, si cele trei societati controlate de Ovidiu Tender, in calitate de debitori, a fost incheiata o conventie de esalonare pe o perioada de 24 de luni, cu termen de gratie de doua luni, respectiv martie si aprilie 2003. Aceste contracte au fost modificate, ulterior, prin doua acte aditionale, in baza carora plata celor peste 1.500 miliarde de lei a fost amanata sase luni (in perioada iulie 2003 – decembrie 2003), urmand ca in luna ianuarie 2004 sa se reia plata de catre cei trei debitori delegati. Pe toata aceasta perioada, obligatiile de plata pentru care cele trei societati au beneficiat de amanarea la plata au fost preluate de RAFO SA, in baza conventiei de esalonare la plata, conventie reziliata la data de 3 noiembrie 2003. La finele lunii ianuarie 2004, a devenit scadenta obligatia de plata – adica cele 1.500 miliarde de lei, insa, la aceeasi data, societatile respective nu achitasera datoria.
Invarteala ca la carte: RAFO ramane in continuare debitor
Contractul de delegatie incheiat de SNP Petrom SA reprezinta o modalitate de transformare si recuperare a obligatiilor de plata ale unui debitor. Delegatia imperfecta, forma aleasa de SNP Petrom este cea in baza careia creditorul nu consimte la eliberarea debitorului principal – RAFO SA, de obligatia de plata, fapt care conduce la existenta mai multor debitori care vor trebui sa-si execute obligatiile in mod solidar. Astfel, atat RAFO SA, cat si Tender SA, Prospectiuni SA si SC Atlas-Gip SA nu pot fi descarcate de obligatia de plata fata de SNP Petrom. Numai ca trebuie mentionat faptul ca SNP Petrom, in calitate de creditor, poate urmari, la alegearea sa, pe oricare dintre debitori.
Conform contractelor incheiate intre firmele lui Tender si SNP Petrom, acestea, in calitate de debitori delegati, pentru ca nu si-au onorat obligatiile de plata asumate, pot fi actionate in judecata, contractele de preluare a datoriilor urmand sa fie reziliate. Numai ca, taman inainte cu aproape o luna de la consumarea sedintei Consiliului de Administratie al SNP Petrom, cele trei societati solicita, prin adresele nr. 51/24.02.2004 si nr. 578/13.02.2004, suspendarea contractelor pe o perioada de 36 de luni, si nu constatarea rezilierii de drept a acestor contracte.
Anterior acestor solicitari, RAFO SA Onesti a solicitat sa-si preia inapoi datoria catre Petrom, propunand ca modalitate de plata compensarea cu tariful de procesare a titeiului pentru compania nationala.
Consiliul de Administratie al Petrom da -unda verde –
Pe 10 martie a.c., reprezentantii legali ai SNP au semnat atat cu cei ai Tender SA, Prospectiuni si Atlas-Gip SA, cat si cu administratorul unic al RAFO SA un protocol (vezi facsimil) prin care s-au acceptat atat incheirea contractului de procesare cu RAFO SA, cat si amanarea cu 36 de luni la plata a obligatiilor asumate de cele trei societati din Grupul Tender, in aceasta perioada obligatia de plata urmand a fi achitata de RAFO.
Consiliul de Administratie al SNP Petrom a aprobat, prin Art. 15 al Hotararii 3 din 18 martie 2004, toate modificarile amintite mai sus, cu conditia ca negocierile pentru incheierea contractului de procesare intre SNP Petrom si RAFO SA sa se finalizeze pana la data de 1 aprilie 2004. In caz contrar, conducerea Petrom urma sa aplice masurile contractuale pentru recuperarea creantei.
La solicitarea scrisa, facuta in cursul saptamanii trecute, de redactia cotidianului -Curentul-, reprezentantii SNP Petrom nici nu au confirmat, nici nu au infirmat existenta unui asemenea contract. Surse oficiale insa confirma faptul ca, pana in prezent, RAFO nu a procesat nici un gram de titei in contul datoriei catre Petrom SA.
Atitudinea conducerii Petrom pare cel putin ciudata, in momentul semnarii contractului de delegatie imperfecta cu cele trei societati (n.r. – 3 martie 2003), acestea avand, conform bilantului contabil pe anul 2002, datorii totale imense: Tender SA – peste 1.495 miliarde de lei, Prospectiuni SA – 578 miliarde de lei si Atlas-Gip SA – 818 miliarde de lei.
Istoria preluarii datoriilor unor societati se repeta, iata, in cazul firmelor patronate de Ovidiu Tender. In iunie 2002, Tender SA a preluat o datorie pe care o avea Carom SA Onesti catre Petrom, in valoare de 461 miliarde de lei, suma din care, dupa esalonari si amanari repetate, a reusit sa plateasca doar 209 miliarde de lei, si in acest caz, descris pe larg in -Curentul-, timisoreanul apeland la aceleasi manevre.
O manevra de ultim moment: fuziunea RAFO – Carom
In cursul lunii iulie, urmeaza a fi definitivat tabloul creditorilor la RAFO SA, statul fiind reprezentat de Ministerul Finantelor Publice. Pe 15 iulie insa, actionarii societatii RAFO, in frunte cu Balkan Petroleum, se vor pronunta asupra- fuziunii prin absorbtie cu firma Carom Onesti si a majorarii capitalului social al rafinariei cu 6,6 milioane de dolari-, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti. Astfel, prinde tot mai bine contur visul cel mare al lui Tender: Compania Moldova, din care, conform afaceristului timisorean, urmeaza sa faca parte RAFO, Carom, Uton Onesti si Solventul SA Timisoara. Vis din realizarea caruia unii se vor alege cu -malaiul- si statul cu… praful de pe toba.
Istoria privatizarii RAFO ridica insa multe intrebari: rafinaria a fost privatizata in 2001, 60% din pachetul de actiuni fiind cumparat de Corneliu Iacubov prin Imperial Oil si de Canyon Servicos Portugalia.
Dupa doi ani in care datoriile RAFO catre bugetul de stat au crescut simtitor, a aparut din senin Balkan Petroleum Ltd – o firma din Marea Britanie, care a preluat societatea onesteana cu tot cu datorii. In octombrie 2003, Balkan Petroleum Ltd a devenit actionar principal la RAFO, in urma preluarii de la Canyon Servicos a unui pachet de 48,91% din actiuni. In spatele Balkan se afla aceiasi controversati Gabriel Bivolaru, Vasile Frank Timis, Corneliu Iacubov si Ovidiu Tender. RAFO are datorii imense la stat, care depaseau, la ultima -numaratoare-, 7.600 miliarde de lei.
De ce reprezentantii SNP Petrom -au acceptat- termenii lui Tender
Daca reprezentantii SNP Petrom au acceptat contractul de prelucrare a titeiului de catre RAFO SA, in cazul in care acest contract a fost semnat, nu mai incape nici o indoiala ca e ceva putred la mijloc. Mai ales in contextul in care din capacitatile de prelucrare a SNP Petrom – prin cele doua rafinarii Petrobrazi si Arpechim -, de peste opt milioane tone de titei anual, nu sunt ultilizate decat o parte, mai exact instalatii care prelucreaza pana la 6,5 milioane tone pe an. Ce interes ar fi avut conducerea SNP Petrom sa incredinteze rafinarea a peste un milion de tone de titei celor de la RAFO, pe un pret de procesare de 43 de dolari/tona (n.r. – procesarea acestei cantitati ar fi acoperit, prin taxa perceputa de RAFO, datoria existenta?). Si cum de s-a ajuns, din nou, ca pentru societatile patronate de Tender datoriile sa poata fi platite in contul unor lucrari viitoare?
Ramane de vazut cine va plati si cum cele 1.500 miliarde de lei, o suma deloc de neglijat, pentru recuperarea careia fuziunea dintre RAFO si Carom, care se va hotara cel mai probabil pe 15 iulie, reprezinta un real pericol.
Toate acestea ar trebui sa fie lamurite macar de reprezentantii statului in conducerea companiei sau de cei ai Ministerului Finantelor Publice, daca nu chiar de PNA. Un lucru, in schimb, este din ce in ce mai clar: participarea Grupului Tender in fazele preliminare ale privatizarii Petrom, participare cotata, la un moment dat, chiar cu sanse reale, nu a fost deloc intamplatoare.
Vom reveni.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
