Unificarea legislatiei fiscale, prilej pentru mica ciupeala

Intr-o tara in care legislatia se schimba de la o luna la alta, ultima veste pe care au primit-o intreprinzatorii romani este ca s-a terminat cu facilitatile fiscale ce le-au fost cu zgarcenie acordate. E drept, beneficiind de o -pregatire psihologica- realizata mai din vreme, principala modificare vizeaza impozitul pe profit in cazul exportatorilor. Pe de alta parte, proiectul noii legi a impozitului pe profit (care va trebui sa puna ordine in modificarile de legislatie acumulate de lungul anilor) readuce lucrurile in zona normalitatii atunci cand este vorba despre asociatiile non-profit, sindicate si partide politice. Dar, sa vedem, pe rand, care sunt modificarile propuse de Guvernul Nastase, modificari care au provocat deja ample dispute politice in Parlament.

In primul rand, proiectul reduce de la 38% la 25% impozitul pe profit. In fapt, desi pare initiativa actualilor guvernanti, aceasta reducere a cotei de profit datorata statului a fost operata in decembrie 1999, de catre Cabinetul Isarescu, intrand in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2000. Printr-o hotarare de Guvern, atunci a fost decisa reducerea impozitului pe profit, introducerea cotei unice de TVA pentru toate produsele, precum si simplificarea sistemului de accizare si introducerea impozitului pe venitul global. De asemenea, din acel moment, investitiile efective ar fi trebuit sa beneficieze de un credit fiscal de 10%, pe perioada primului an de dupa realizarea acestora. In acelasi timp, impozitul pe profit pentru exporturile incasate in conturi din Romania a fost diminuat la cota de 5%.

Exportatorii, trimisi in -randul lumii-

Aceasta din urma prevedere pare sa fi constituit motivul real care a determinat introducerea proiectului de lege, dincolo de necesitatea fireasca a unificarii tuturor prevederilor legale relative la fiscalitatea intreprinderii. Prin urmare, desi consfinteste masura luata de Guvernul Isarescu, proiectul aflat acum in dezbaterea Camerei Deputatilor dubleaza cota pe care trebuie sa o plateasca exportatorii si introduce un impozit pe profit de 12,5% pentru investitorii din Zona Libera. Noua lege, care ar urma sa intre in vigoare de la 1 iulie, mentine facilitatile pentru cei care obtin, pana la data amintita, certificatul permanent de investitor in zonele defavorizate. Asadar, vremea nu este inca pierduta!

Cazinourile si cluburile de noapte, -favoritele- Guvernului

Pana la sfarsitul acestui an, exportatorii vor achita 6% din venitul impozabil; de la 1 ianuarie 2003, impozitul va creste la 12,5%, urmand ca in 2004 sa ajunga la 25%, procentul -standard-. In schimb, donatiile, sponsorizarile si cotizatiile partidelor nu vor fi -taxate-. Lista institutiilor si a organismelor exceptate de la plata impozitelor mai cuprinde si institutiile de invatamant acreditate si autorizate, asociatiile de proprietari care folosesc banii obtinuti din activitati economice pentru intretinerea si reparatiile cladirilor. Sunt scutite de la plata impozitului pe profit si -persoanele juridice romane fara scop patrimonial, pentru urmatoarele categorii de venituri: cotizatiile membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor- si altele asemenea, cu conditia ca ele sa fie -utilizate in scop social sau profesional potrivit statutului de organizare si functionare-. Mai mult, scad taxele pentru baruri, cluburi de noapte, discoteci si cazinouri, care vor plati de la 22% la cel putin 5%. Desi pare a fi o favoare facuta patronilor de jocuri de noroc, aceasta masura poate fi determinata de constatarea unei evaziuni fiscale sporite in acest domeniu, ea fiind o incercare prin care sa aduca -la lumina- aceasta activitate.

Amortizarea accelerata, acum -la liber-

Ca noutate absoluta, societatile nu vor mai avea nevoie de aprobarea directiilor financiare pentru amortizarea accelerata. Acest lucru se aplica pentru activele puse in functiune dupa 30 iunie. Cei care investesc in mijloace fixe amortizabile vor putea deduce cheltuielile suplimentare de amortizare reprezentand 20% din valoarea lor de intrare, in aceasta categorie nefiind insa incluse autoturismele si mobilierul (exceptie facand societatile de profil). Singura conditie este ca acestea sa nu fie instrainate o perioada egala cu jumatate din durata lor de functionare. Conform noii legi, in cazul leasingului financiar, utilizatorul deduce dobanda, in timp ce pentru leasingul operational utilizatorul deduce chiria. Aplicarea noii legi va fi urmarita de un organism nou-infiintat, Comisia centrala fiscala a impozitelor directe, coordonata de un secretar de stat. Functionarea acestui organism va fi ulterior reglementata printr-un ordin al Ministerului Finantelor.

Cum se va calcula impozitul datorat

Profitul impozabil se va determina scazand din veniturile realizate atat cheltuielile efectuate pentru realizarea lor, cat si veniturile neimpozabile, la care se vor adauga cheltuielile nedeductibile. Doar ca noua lege adauga categorii suplimentare la capitolul cheltuieli nedeductibile (deci impozabile): diurna sau indemnizatia de deplasare acordata salariatilor care depaseste de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publice); cheltuielile de cercetare-dezvoltare mai mari de 10% din salariile impozabile ale angajatilor unitatii respective; contributiile la fondul de pensii, altele decat cele obligatorii, cum ar fi sumele achitate fondurilor private de pensii. Tot cheltuieli nedeductibile sunt considerate si cele cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, daca nu sunt incheiate contracte scrise cu beneficiarii. In schimb, nu se mai inscriu in aceasta categorie fondurile pentru reclama si publicitate care depasesc anumite limite, asa cum prevede legea aflata acum in vigoare.