UNPR propune inlocuirea tichetelor cu carduri de masa

Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR) a definitivat un proiect de lege privind inlocuirea actualelor tichete de masa cu carduri. Prin acest nou sistem s-ar putea asigura transparenta procesului, respectiv un control mai strict asupra banilor si economisirea a circa 70 milioane de euro, bani platiti pe comisioane de agentii economici, la cumpararea si rascumpararea tichetelor, firmelor care tiparesc astfel de titluri de valoare.

Initial, contravaloarea tichetelor de masa trebuia dedusa din impozitul pe profit, dar, la vremea emiterii legislatiei in domeniu, acest aspect a fost eliminat, ajungandu-se ca aceasta cheltuiala sa nu mai fie deductibila. In prima forma a legii, doar firmele profitabile puteau acorda pentru salariati o astfel de facilitate. Potrivit noului proiect, se propune eliminarea acestei situatii, astfel ca societatile care apeleaza la acest sistem de asistenta sociala directionata sa poata sa-si deduca cheltuielile aferente din impozitul pe profit.

Cine incaseaza, in prezent, comisioane grase?

Potrivit unor studii facute de UNPR, piata tichetelor de masa din Romania este uriasa, fiind situata intre 600 si 800 milioane de euro. Din acest efort facut de companii, circa 8 procente ajung in buzunarul firmelor care au dreptul sa le tipareasca. -Practic, aceste documente cu regim special sunt controlate de grupuri de interese din afara Romaniei-, a precizat Marian Milut, presedintele UNPR. In opinia sa, pare neverosimila rentabilitatea financiara a unora dintre firmele implicate in procesul de tiparire si de -manevrare- a acestor tichete. O astfel de firma incaseaza un comision de circa 3% la vanzarea tichetelor, la care se mai adauga unul incasat de la comerciantii care le accepta, astfel ca, in final, comisionul total ajunge, de la caz la caz, pana spre 8%. Practic, din cauza acestui comision, comerciantii vand mai scump, iar salariatul devine singurul perdant.

Daca se va trece aceasta afacere pe carduri emise de banci, pretul de tiparire si toate aceste comisioane dispar, inclusiv interesele majore din preajma firmelor care le tiparesc. UNPR propune ca societatile care acorda carduri de masa sa poata apela fie la serviciile bancii la care au deschise conturi, fie la o alta institutie de credit. De asemenea, nu ar mai fi limitata perioada de utilizare, nu ar mai putea fi speculate sau vandute -pe centura-, iar patronul, banca sau chiar organele statului ar putea sti in orice moment daca salariatii si comerciantii respecta legislatia.

Companiile care tiparesc tichetele au profituri uriase

UNPR a pus la dispozitia ziaristilor prezenti la conferinta de presa de ieri un material documentar despre principalii indicatori financiari ai catorva dintre firmele care tiparesc si rascumpara tichetele de masa, indicatori aferenti anului 2003, selectati din bilanturile contabile ale firmelor in cauza, asa cum se regasesc pe site-ul Ministerului de Finante. Marian Milut nu a putut preciza daca rentabilitatea extraordinara a unora dintre aceste firme e doar rezultatul activitatii legate de tichetele de masa, dar, indiferent de acest aspect, se poate vorbi, in opinia sa, despre firme extrem de profitabile. Astfel, firma Hungastro SA a avut, in anul 2003, o rentabilitate financiara de 375%, cifra de afaceri fiind de 162,8 miliarde de lei, iar profitul de 113, 6 miliarde. Pe locul al doilea, al rentabilitatii, in acelasi an, se situeaza Accor Services, din care 10% ar fi detine de sindicatul Cartel Alfa, condus de Bogdan Hosu, compania avand o rentabilitate financiara de 97%, adica, la o cifra de afaceri de 731,6 miliarde, ar fi rezultat un profit de circa 570 miliarde.

Restrictii pentru firmele neprofitabile

-Nu toate firmele de stat care beneficiaza azi de aceste bonuri sunt profitabile. Proiectul nostru de lege prevede ca sistemul sa se aplice doar societatilor de stat sau private care au profit-, a explicat Milut. Proiectul de lege prevede interzicerea comercializarii de bauturi alcoolice si de tigari pe baza cardurilor de masa si elimina obligativitatea consumarii sumelor intr-un anumit interval, extinzand perioada pe termen nelimitat.