– O asociatie declarata ca nonguvernamentala, care si-a propus sa atraga fonduri pentru dezvoltare din surse externe, are drept presedinte pe… guvernatorul Vaii Jiului, adica pe reprezentantul guvernului in aceasta zona defavorizata
– Intrucat finantarile externe se acorda, de principiu, structurilor private si ONG-urilor, asociatia Valea Jiului ar putea fi exclusa din randurile beneficiarilor eligibili
– Banca Mondiala a alocat o singura facilitate de finantare specifica pentru Valea Jiului
– Pentru a evita o eventuala discutie deschisa pe aceasta tema, guvernatorul s-a prezentat cu un -raport de activitate pe anul 2002 al comisiei interministeriale pentru Valea Jiului- din care reiese clar ineficienta acestei suprastructuri
La scurt timp dupa disponibilizarile din vara anului 1997, Valea Jiului s-a transformat intr-o zona crunt defavorizata, cu 18.000 de fosti mineri (si familiile lor) ramasi pe drumuri, fara nici o perspectiva de a gasi vreun loc de munca si, cu atat mai putin, vreo sansa de lansare intr-o afacere pe cont propriu. Programele si proiectele ambitioase ale guvernarii anterioare s-au dovedit a fi simple baloane de sapun, nimic din ceea ce se numea pompos -reconversie profesionala, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea mediului de afaceri, relansarea turismului, incurajarea intreprinzatorilor etc.- nu s-a realizat concret. Oamenii au fost lasati parca deliberat in chingile tot mai sufocante ale saraciei – pacaliti, in schimb, cu diverse promisiuni, -strategii- si -planuri de actiune-, mai ales in campaniile electorale din anul 2000. Dupa alegeri, stafeta aburelilor de conjunctura a fost preluata cu succes de noua echipa instalata la Palatul Victoria, care a venit si cu o idee… originala: constituirea unei -comisii interministeriale pentru Valea Jiului-, cu atributia de a analiza situatia (!), si numirea unui guvernator al Vaii Jiului, cu -atributii- atat de voalate, incat nimeni nu poate explica in ce consta, de fapt, activitatea acestuia (a trecut aproape un an de cand Octavian Costescu ocupa respectiva functie).
Lucrurile au luat insa o intorsatura neasteptata la sfarsitul anului trecut, cand Costescu – omul guvernului, numit prin HG nr. 946 din 5 iunie 2002 – a fost ales ca presedinte al unei asociatii nonguvernamentale, reprezentativa pentru intreaga comunitate locala. Asociatia Valea Jiului (AVJ) are ca membri fondatori fundatii non-profit si companii private acoperind toate domeniile de activitate, si chiar a organizat actiuni de succes in interesul comunitatii. Insa la adunarea generala din decembrie 2002, in fruntea acestei asociatii s-a instalat insusi guvernatorul (numit in vara anului trecut), punand sub semnul intrebarii statutul -nonguvernamental- al organizatiei. Astfel ca principala calitate a asociatiei – reprezentativitatea conferita de sectorul privat si de societatea civila – a disparut. Prin pierderea acestei calitati s-a ajuns la situatia ca, acum, AVJ nu mai indeplineste criteriul primordial de eligibilitate pentru atragerea de finantari externe – independenta fata de structurile guvernamentale si fata de politica.
Ce a ratat Valea Jiului, in ultimii cinci ani
Lipsa unei initiative ferme si sustinute pentru refacerea zonei, dupa -urgia sociala- din 1997, si intarzierea aplicarii unor masuri concrete au condus la pierderea oportunitatilor reale de relansare. Oamenii au nevoie de locuri de munca stabile, turismul are nevoie de infrastructura (in special, de alimentarea cu energie electrica a statiunilor montane), intreprinderile se zbat intr-o totala decapitalizare, spitalele au nevoie de instrumentar si echipamente, drumurile ar trebui sa fie cel putin -plombate-…
Drept raspunsuri la aceste probleme, fostii si actualii guvernanti au lansat tot felul de idei, care de care mai nastrusnice: de la -salba de hidrocentrale ce vor fi construite pe Jiu- (un proiect imposibil de realizat, din cauza debitului scazut al raului, dar puternic promovat ca solutie salvatoare) pana la vestita constructie a autostrazii Deva – Petrosani – Targu-Jiu (pana la urma, o autostrada va traversa Carpatii, dar pe un alt traseu, Deva – Sibiu – Brasov – Ploiesti) si celelalte promisiuni cu diverse lucrari de mare anvergura ce -vor absorbi intreaga forta de munca disponibila-. Chiar si oamenii de afaceri din zona, care se confrunta direct cu realitatea economica, traiesc cu convingerea ca in Vale vor intra -in curand- sume mari de bani, insuflate pe toate caile oficiale, de mai bine de cinci ani. Toate acestea, dublate de -vizite importante-, constituirea de comisii si comitete -de analiza-, culminand cu numirea unui… guvernator, pentru a se evidentia importanta pe care Palatul Victoria o acorda situatiei din Valea Jiului…
Iata insa ca aceasta numire, pe langa faptul ca nu are nici un efect concret, s-a dovedit a fi si neinspirata, din cauza politizarii unei asociatii nonguvernamentale care, altfel, ar avea sansa atragerii de fonduri externe, in calitatea ei de reprezentant al comunitatii locale. Contactat in legatura cu aceasta problema, directorul de comunicatii al reprezentantei Bancii Mondiale in Romania, dl Dan Petrescu, ne-a declarat ca -specific pentru Valea Jiului, banca nu a acordat pana acum decat o facilitate, necesara la elaborarea strategiei de dezvoltare, restul programelor avand o anvergura nationala cu aplicabilitate inclusiv in Vale-. A se compara aceasta pozitie cu promisiunile lansate in ultimii ani, avand ca baza -atragerea de fonduri de la Banca Mondiala, Uniunea Europeana si institutiile financiare internationale-.
Presa locala si minerii – principalii vinovati
-Desi situatia socio-economica din Valea Jiului s-a ameliorat semnificativ in anul 2002, executia bugetara la nivelul consiliilor locale este atat de deficitara incat primarii din Valea Jiului invoca posibilitatea unei demisii in bloc, iar comentariul cel mai frecvent este ca acum este mai rau decat in perioada guvernarii anterioare-, se arata in Raportul de activitate pe anul 2002 al Comisiei Interministeriale pentru Valea Jiului, citit la sfarsitul saptamanii trecute, la Petrosani, de catre guvernatorul Octavian Costescu. Din comisia interministeriala fac parte reprezentanti ai ministerelor Industriilor, Administratiei Publice, Finantelor, Muncii, Dezvoltarii si Prognozei, Transporturilor, de Interne, Mediului, Justitiei, Sanatatii, Educatiei, Turismului, Prefecturii Hunedoara, Consiliului Judetean Hunedoara si ai Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.
Potrivit raportului, lipsa unei viziuni de dezvoltare unitare pentru comunitatea Vaii Jiului, precum si lipsa resurselor financiare intarzie realizarea obiectivelor majore. Printre vinovati se numara ziaristii si… minerii, care au -un spirit antreprenorial redus, mentalitatea predominanta fiind legata de asistenta statului. Experienta arata ca mass-media locale au o capacitate redusa de reflectare a acestor actiuni. In acest context, este necesar sa fie mai bine comunicate si promovate toate actiunile de sprijin pentru sectorul IMM-urilor-.
Asistata de comisii si comitete de analiza, acompaniata de discursuri de tip -este necesar-, agonia Vaii Jiului a intrat intr-o noua etapa: riscul de a pierde si bruma de finantari externe cu care se lauda atat autoritatile locale, cat si cele de la Bucuresti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
