Viitorul Bancii Agricole, jucat la ruleta ruseasca

SIF Banat-Crisana este cea de-a doua societate de investitii financiare care incearca sa blocheze majorarea capitalului social al Bancii Agricole. Dupa ce, la finele saptamanii trecute, SIF Muntenia a atacat in instanta hotararea Adunarii Generale a Actionarilor bancii, privind majorarea capitalului social cu 6.445 miliarde de lei, SIF Banat-Crisana a facut in urma cu cateva zile acelasi lucru, ne-a declarat presedintele Bancii Agricole, Eugen Radulescu. Potrivit afirmatiilor sale, actiunea celor doua SIF-uri este -un santaj lipsit de sens, prin care se incearca obtinerea altor actiuni de la APAPS, in schimbul celor detinute la banca-. In plus, arata Radulescu, demersul SIF-urilor se dovedeste iresponsabil si in defavoarea propriilor actionari, intrucat, daca majorarea capitalului ar fi blocata, privatizarea bacii va fi compromisa, iar BNR va fi nevoita sa o inchida. De aceasta majorare de capital depinde, de altfel, deblocarea sumei de bani convenita cu Raiffeisen Bank pentru vanzarea Bancii Agricole.

Potrivit presedintelui Bancii Agricole, cele doua SIF-uri au cerut instantei sa suspende toate demersurile de majorare a capitalului social al bancii, pana cand va fi luata o decizie in privinta blocarii acestora. -Nu au nici o justificare legala si nici logica pentru a cere acest lucru. La inceputul anului trecut, cand banca a fost nevoita sa-si majoreze capitalul social pentru acoperirea pierderilor, SIF-urile ar fi putut pretinde ca interesele actionarilor proprii sunt lezate. De aceasta data insa, nu mai au nici o explicatie. Chiar daca nu doresc sa participe la majorarea capitalului social, actiunile lor raman tot acolo, iar faptul ca vor insemna mai putin ca pondere in banca nu inseamna ca vor insemna mai putin si ca suma. Oricum, alternativa este inchiderea bancii, care nu-i poate ajuta in nici un fel pe actionarii SIF-, arata Eugen Radulescu. Presedintele SIF Muntenia, Teodor Mihaiescu, apreciaza insa ca este justificata contestarea majorarii de capital de faptul ca pierderile bancii, care trebuie acum acoperite, pot fi imputate doar statului, care a administrat defectuos banca in perioada 1997-1999. El a adaugat ca discutiile cu APAPS pentru compensarea actiunilor se afla, in prezent, intr-un stadiu avansat.

Societatile de investitii financiare nu au nici o intentie de a participa la majorarea capitalului social al Bancii Agricole, deoarece acest demers le-ar costa aproximativ 12 milioane de dolari pe fiecare. Tot ce pot face este fortarea unui schimb de actiuni cu APAPS. Inainte de privatizarea bancii, intr-o conjunctura mai delicata, acest lucru chiar i-a reusit societatii SIF Oltenia, care, dupa ce a contestat in instanta diminuarea capitalului social al Bancii Agricole, a obtinut, din partea statului, compensarea actiunilor detinute la aceasta institutie cu alte titluri. Mizand pe crearea acestui precedent, SIF Muntenia si SIF Banat-Crisana negociaza, in prezent, la APAPS diferite solutii similare de compensare. -Nu cred ca APAPS va mai accepta o astfel de intelegere la marginea legii. Mai cu seama dupa recentul scandal din cazul CICO, nimeni din APAPS nu-si va putea asuma riscul de a fi tras ulterior la raspundere-, apreciaza presedintele Bancii Agricole, Eugen Radulescu.

SIF Moldova si SIF Transilvania se tin deoparte

Nici presedintele SIF Moldova, Alexandru Matei, nu crede ca se mai poate obtine din partea APAPS compensarea actiunilor detinute la banca. -Inainte de privatizarea bancii, am discutat si noi cu reprezentantii APAPS posibilitatile de compensare si asteptam finalizarea acestora. Avand insa in vedere pozitia noului actionar majoritar al bancii, care nu are nimic impotriva sa ne aiba alaturi printre actionari, cred ca nu mai exista interes din partea APAPS sa fim compensati-, precizeaza Alexandru Matei. Potrivit afirmatiilor sale, chiar daca aceasta compensare nu se va realiza, SIF Moldova nu va ataca in instanta decizia de majorare a capitalului social al bancii. -Vom ramane actionari la Banca Agricola, chiar daca prin majorarea capitalului social, la care nu vom participa, ni se va diminua foarte mult cota detinuta la banca. Avem insa incredere in seriozitatea noului actionar majoritar, Raiffeisen Bank, si speram ca actiunile Bancii Agricole vor deveni mai valoroase-, conchide presedintele SIF Moldova.

Nici SIF Transilvania nu a atacat in instanta decizia de majorare a capitalului social al Bancii Agricole, termenul in care o mai puteau face fiind, oricum, expirat in momentul de fata, ne-a declarat presedintele societatii, Mihai Fercala. Potrivit afirmatiilor sale, SIF Transilvania doreste compensarea actiunilor detinute la banca, insa, daca APAPS nu va accepta acest lucru, nu le va vinde, deoarece, cel putin in momentul de fata, nu sunt cumparatori interesati. Societatea nu intentioneaza sa participe la majorarea de capital social, chiar daca, dupa incheierea acesteia, toate cele patru SIF-uri nu vor ramane, impreuna, decat cu o proportie mai mica de 1% din actiuni. -SIF Transilvania nu va renunta insa sa afle cine a jefuit banca, timp de patru ani, de mai multe sute de milioane de dolari. De altfel, exista un proces pe rol in acest sens si o expertiza judiciara. Prin reducerea capitalului bancii de peste 10 ori la inceputul anului trecut, pentru acoperirea pierderilor, noi am pierdut actiuni, fara a putea sa facem nimic, banca fiind condusa de un Comitet special de supraveghere compus din reprezentanti ai Ministerului Finantelor, ai fostului FPS si ai BNR-, precizeaza Mihai Fercala. Potrivit presedintelui Bancii Agricole, Eugen Radulescu, interesul pentru participarea la majorarea capitalului social al bancii exista in randul actionarilor persoane fizice, mai multe dintre acestea, inclusiv un important personaj al vietii publice actuale, al carui nume nu poate fi anuntat inca, exprimandu-si intentia de a cumpara actiuni.