Vinurile romanesti ieftine au ametit piata europeana

In ultimii ani, exporturile de vin ale Romaniei au inregistrat o scadere semnificativa. Desi premiate la numeroase concursuri internationale, vinurile romanesti au pierdut piete importante, care acum sunt greu de recucerit. Vasile Bacila, director general in cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), declara ca cele mai multe piete au fost pierdute in perioada 1989-1992, cand exportul a fost practic paralizat. Astfel, daca inainte de 1989 se exportau anual aproximativ 6.000 de vagoane (un vagon este echivalentul a 10.000 de litri) in Franta, Germania si toate tarile nordice, in prezent, cantitatea nu depaseste 300 de vagoane. Exportul total pe anul 2000 a fost de 2.535 de vagoane, fata de 3.110 vagoane in 1999. Pentru anul acesta, Romania are o cota de export in Uniunea Europeana, fara taxe vamale, aproape dubla fata de anul trecut. Aceasta nu va putea insa sa se realizeze.

Piata europeana, bulversata de Romania

Cauzele care au condus la declinul exportului de vin romanesc sunt multiple. In primul rand, o parte dintre IAS-urile care aveau ca obiect de activitate productia de vinuri au fost privatizate. Mihai Sampetru, presedintele patronatului Vinrom, declara ca in mare parte acestea au fost preluate de investitori straini, care au cumparat numai cramele si instalatiile de fabricat vin. Dornici sa-si recupereze cat mai repede investitiile, acestia au scos cantitati mari de vin de calitate la export, ceea ce a condus la prabusirea dramatica a pretului pe plan european. Pe langa vinurile de calitate, a fost vanduta si o parte din vinurile de colectie. -Acum asteptam ca vinul care a fost exportat in anii trecuti sa se consume, pentru a se rediscuta preturile. La preturile actuale ar trebui sa vindem sub costuri-, declara Mihai Sampetru. Cea mai importanta piata a Romaniei era cea din Rusia, unde se exportau circa 1.000 de vagoane anual. Acum, aceasta a fost cucerita in mare parte de Spania, Italia si Franta. In plus, pe piata Uniunii Europene a crescut concurenta din partea unor tari precum Ungaria si Bulgaria.

Vinurile romanesti, mai putin apreciate decat cele unguresti si bulgaresti

In urma retrocedarii terenurilor au scazut dramatic suprafetele cultivate cu vita-de-vie nobila, locul acestora fiind luat de culturile cu hibrizi. De aici, reticenta tarilor importatoare, care considera ca vinul obtinut din struguri de vita-de-vie nobila este amestecat cu cel produs din hibrizi. La acestea s-a adaugat lipsa de sticle, etichete si dopuri. Reprezentantul MAAP declara ca, la ora actuala, pretul oferit pentru vinurile romanesti sunt mult sub cele practicate pe piata extena. -Oferta pentru vinurile noastre este intre 70 si 90 de centi, in timp ce preturile pe piata externa se situeaza undeva la cinci dolari-, afirma Vasile Bacila. In schimb, importurile sunt infime si se fac cu preponderenta prin comenzi speciale pentru restaurantele cu specific. Vinul intra in tara la preturi de doi-trei dolari. Anul trecut au fost importate 131 de vagoane, ceea ce reprezinta 1-2% din consumul intern.

Productia totala de vin a fost, anul trecut, de 54.550 de vagoane cu aproape 6.000 de vagoane mai mica decat in 1999. Cantitatea de vinuri din soiuri nobile a fost de 32.470 de vagoane, din care 6.280 de vagoane vin de consum curent, 11.680 de vagoane vin de calitate superioara si 4.510 vagoane vin cu denumire de origine controlata. Din hibrizi s-au obtinut 22.080 de vagoane. Productia de vin alb a fost mai mare (28.370 vagoane) comparativ cu cea de vin rosu (7.100 de vagoane).

Productia de sampanie, la cota minima

Si la productia de vin spumant si spumos se inregistreaza o tendinta de scadere, pe de o parte, din cauza reducerii consumului, iar pe de alta parte, ca urmare a pierderii pietelor din CAER. Daca in 1995 productia de vin spumant era de 140.160 de hectolitri, iar cea de vin spumos, de 134.205 hectolitri, anul trecut s-au produs numai 6.323 hectolitri de vin spumant si 13.980 hectolitri de vin spumos. Cantitatile exportate anul trecut au fost infime: 42 hectolitri de vin spumant si 89 hectolitri de vin spumos in Danemarca, Suedia, Austria, Bulgaria si Belgia. In schimb, am importat 5.160 de hectolitri din Germania, Franta, Italia si Spania. Investitiile in productia de sampanie nu sunt foarte atractive, intrucat ciclul de productie este mare de aproape doi ani, iar pe piata romaneasca, pretul este mic, din cauza puterii scazute de cumparare. O sticla de vin spumant se vinde cu circa 70.000 de lei, in timp ce o sticla din import costa cateva sute de mii de lei.

Struguri mai multi decat anul trecut

Cu toate ca seceta a afectat aproximativ 11.000 de hectare cultivate cu vita-de-vie, pentru anul acesta se estimeaza o productie mai mare de struguri decat anul trecut. Pentru strugurii de vin, primele estimari pot fi facute in luna septembrie, cand incepe recoltarea. La strugurii de masa de pe 16.130 de hectare se prognozeaza obtinerea a 104.208 tone de struguri. Productia medie obtinuta la hectar este de 6.461 kg/ha, cu aproape 1.200 de kg/ha mai mult decat in anul 2000. Suprafata cultivata cu struguri pentru vin este de circa 255.000 de hectare. Peste 80% din suprafata se afla in proprietate privata. Intretinerea unui hectar de vie cu vita nobila costa intre 25 si 30 milioane de lei, iar un hectar cu struguri de vin costa intre 20 si 25 milioane de lei. Tocmai de aceea, cei mai multi dintre proprietari prefera cultivarea cu hibrizi, pentru care cheltuielile sunt mai mici. Surse din cadrul MAAP declara ca banii pot fi recuperati, insa problema este ca, in prezent, cei care au de castigat sunt intermediarii si nu producatorii. Pentru a-i determina pe cultivatorii de vita-de-vie sa renunte la hibrizi, MAAP intentioneaza ca, prin modificarile la Legea viei si vinului, sa le acorde unele stimulente. De asemenea, sunt prevazute interventii pe piata, cum sunt spre exemplu preluarea unor cantitati de struguri si distilarea acestora in cazul in care se inregistreaza supraproductie.