Zona industriala din Botosani dispare

Botosaniul trece de peste cinci ani printr-o criza fara precedent. Industria locala este cvasi-inexistenta, agricultura este la pamant, iar comertul traieste de pe o zi pe alta. Somajul a atins cote alarmante, iar nivelul de trai al populatiei este cel mai scazut din tara.

176 de firme, in faliment

Potrivit unor date recente furnizate de Oficiul Registrului Comertului, in nu mai putin de 176 de cazuri, instantele au fost de acord cu inceperea procedurilor de faliment, la firme botosanene, dupa ce unul dintre principalii creditori ai acestora a dovedit ca societatea respectiva se afla in imposibilitate de plata. -Un creditor care dovedeste instantei ca o societate comerciala s-a aflat timp de mai mult de 30 de zile in imposibilitate de plata poate cere declansarea procedurii de faliment. In acest moment, noi am primit de la instanta comunicari in ceea ce priveste inceperea procedurii de faliment pentru 176 de societati comerciale. Falimentul este declansat de instanta, dupa care un lichidator incepe recuperarea efectiva a banilor pe care ii va imparti, potrivit legii, creditorilor, incepand cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, banci si apoi ceilalti creditori-, explica directorul Oficiului Registrului Comertului, Dumitru Duduc.

Uzinele Textile Moldova au pornit valul falimentelor

Cele mai rasunatoare falimente, din punct de vedere al impactului economico-social, au fost cele de la fostele Uzine Texile Moldova (UTM), care dadeau de lucru la nu mai putin de 10.800 de oameni. Fostele UTM s-au divizat, in 1991, in trei societati distincte: Armonia, Filatura si Moldova. In prezent, nici una dintre cele trei societati nu mai este functionala. Armonia, care se axa pe producerea tesaturilor de bumbac, a functionat pana in ianuarie 1998. Inainte de a intra in lichidare, Armonia a avut mari probleme financiare, insa a fost ajutata sa supravietuiasca de Ministerul Apararii Nationale, cel care comanda periodic o cantitate de echipament (imbracaminte) pentru armata. In momentul in care MApN a renuntat sa mai cumpere de la societatea botosaneana, aceasta nu a putut evita falimentul, iar toti cei peste 1.000 de salariati au fost trimisi in somaj. Falimentul a fost cerut cu insistenta de Banca Comerciala Romana, la care Armonia era datoare cu cateva zeci de miliarde de lei, pe care le obtinuse in 1997 pentru cumpararea unor utilaje moderne de tesut. Respectivele utilaje au costat la acea vreme circa trei milioane de dolari, ele fiind revandute recent, la numai 500.000 de dolari. Cea mai mare parte a utilajelor Armoniei au fost vandute la fier vechi, iar patrimoniul, in special cladirile, au fost vandute anul trecut unei firme din Turcia, care, in ciuda promisiunilor, nu a inceput investitiile in fabrica botosaneana. Societatea comerciala Filatura a functionat si ea -pe avarie- pana prin 1997, insa, din lipsa de comenzi si de materie prima, ea a fost nevoita sa intre in faliment. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Moldova, care a intrat in lichidare, in acelasi an, cu Filatura. Nici Moldova, nici Filatura nu au fost vandute pe ansamblu. Utilajele depasite fizic si moral au fost vandute la fier vechi. In spatiile acestor societati, administrate si acum de lichidatori, isi desfasoara activitatea doua firme de confectii, una cu capital grec si una cu capital francez, cu cateva sute de salariati.

O alta mare societatea din industria usoara, Integrata de in, arata acum ca dupa razboi. Societatea, care a intrat in lichidare in 1996, a fost cumparata in urma cu aproape doi ani de o firma romano-americana Amrom, insa, pana la aceasta data, aceasta nu a investit nici un leu in Botosani. O parte din spatiile Integrata au fost cumparate de un turc, care a deschis aici Complexul Comercial Pars, insa restul se afla la dispozitia Amrom. Firma romano-americana intentioneaza ca in viitorul apropiat sa deschida in spatiile fostei Integrata o sectie care sa prelucreze in si canepa. Investitia ar putea crea la Botosani cateva sute de noi locuri de munca. O alta firma care a fost lichidata in 1998 a fost Arca, fabrica de cauciuc din Botosani, cea care a avut si ea aproximativ 1.000 de muncitori. Desi era una dintre putinele fabrici de acest gen din tara, Arca a intrat in lichidare la scurt timp dupa ce au fost inchise cateva mine de carbune din tara, pentru care fabrica botosaneana furniza benzi rulante de cauciuc. Arca a fost cumparata in urma cu un an de o firma din Pitesti, care si-a propus sa produca aici piese de cauciuc pentru Dacia. Firma pitesteana lucreaza in prezent cu mai putin de 50 de persoane, iar sansele de redresare a societatii sunt minime. Urmeaza, pe lista societatilor falimentare, fosta fabrica de mobila – Madexim, care a pierdut si ea, in 1998, pasul cu economia de piata. Madexim a pierdut incetul cu incetul pietele externe, fiind nevoita sa disponibilizeze, de la an la an, cu acceptul fostului FPS, intreg personalul.

Botosaniul traieste astazi doar pe seama catorva putine societati private care inregistreaza o cifra de afaceri substantiala si un profit consistent, realizat atat datorita interesului proprietarilor, cat si datorita calitatii produselor realizate. Una dintre aceste societati este Electroalfa International, care traieste gratie unor comenzi certe. O alta firma prospera este Firmelbo, cumparata in urma cu vreo patru ani de Rifil Savinesti, care la randul ei are actionari majoritari niste italieni.

Cristian Lupascu