Anul 2003 a fost unul foarte -vioi- (la modul negativ…) pentru sistemul educational: mitinguri, greve, noi tipuri de examen, schimbari bruste de legislatie, remaniere guvernamentala. Si foarte multe experimente…
In plus, continua degradare a conditiilor de viata pentru cadrele didactice – si a intregii societati, in general – a facut ca 2003 sa se numere printre cei mai bogati ani de proteste stradale ale dascalilor si studentilor.
Daca totusi a fost remarcata o oarece evolutie pe plan legislativ, pregatirea elevilor a marcat o descendenta: promovalibilitatea la Bacalaureat a fost cu opt procente sub cea de anul trecut…
Subfinantarea Educatiei a fost laitmotivul intregului an. Si dupa cum arata procentajul din Produsul Intern Brut alocat Educatiei pentru 2004, nici anul viitor nu se anunta prea fericit pentru invatamant.
Reinstaurarea celor -sase ani de acasa-, sub semnul intrebarii
Ministrul educatiei promitea, prin februarie, ca din acest an sistemul de invatamant romanesc va inregistra modificari consistente, dar care nu ar fi trebuit sa-i ingrijoreze pe elevi si cu atat mai putin pe parinti. -Din anul scolar 2003-2004, toti copiii cu varsta de sase ani intra in sistemul de invatamant in clasa I, iar anul pregatitor pentru clasa I va fi mutat la varsta de 5-6 ani, ceea ce va face posibila acomodarea cu pretentiile noului sistem-, spera Ecaterina Andronescu, fostul ministru al educatiei.
Dar foarte multi parinti au contestat propunerea ministeriala. Asa ca a fost gasit un factor abilitat pentru deciderea varstei optime de inscriere a copilului in clasa I: Comisia de scolarizare, in al carei aviz se poate stipula ca micutul va fi inscris la scoala sau va mai merge un an la gradinita…
Primavara rasar… mitingurile!
Pe data de 23 martie, cu incepere de la ora 10.00, aproximativ 700 de membri ai Federatiei Sindicatelor Independente din Invatamant -Spiru Haret- au ocupat strada din fata Ministerului Educatiei si Cercetarii. Dupa precizarile organizatorilor, cadrele didactice participante la miting au venit din 14 judete, la care s-au alaturat si dascali din Bucuresti.
Un efectiv impresionant de jandarmi – in jur de 100 – a fost dislocat pentru pastrarea ordinii, numarul mare al acestora fiind justificat nu prin pericolul pe care l-ar reprezenta cadrele didactice, cat prin -situatia internationala speciala-, dupa cum ne-a precizat unul dintre militari.
-Andronescu ce-ai facut? Ne-ai luat drepturi din statut-, a fost o lozinca preferata a manifestantilor, cu referire directa la promovarea in parlament a unui proiect de lege care viza invatamantul preuniversitar, -fara consultarea partenerilor sociali-.
Noul Cod al muncii ridica probleme universitarilor
Aplicarea noului Cod al muncii a ridicat serioase probleme si conducerilor universitatilor.
Activitatile in regim de plata cu ora – predare, seminarizare, intocmirea referatelor de catre persoanele numite ca membri in cadrul comisiilor de doctorat, precum si realizarea contractelor de cercetare, participare la examenele de admitere si licenta – nu se incadreaza in dispozitiile Codului muncii privind contractul cu timp partial, de doua ore pe zi, 10 ore pe saptamana.
-In cazul renuntarii la regimul actual, adica plata cu ora si conventiile civile, obligatiile financiare ale angajatorului, dar si cele ale salariatului se vor majora considerabil, cu 24% pentru angajator si cu 10,5% pentru angajat. Practic, in acest mod reducem la jumatate fondul de salarii-, a precizat rectorul Academiei de Studii Economice, prof. univ. dr. Paul Bran.
Admiterea 2003, sub semnul invatamantului obligatoriu de 10 ani
Si in acest an, admiterea computerizata a fost destul de lejera, in sensul ca numarul locurilor in clasa a IX-a pentru anul scolar 2003-2004 a depasit cu mult numarul absolventilor de gimnaziu. Practic, pentru cei peste 200.000 de absolventi care au trecut examenul de Capacitate au fost pregatite 175.000 de locuri in licee si 140.000 in scolile de arte si meserii.
Clasamentul general al mediilor de admitere, in functie de care se face inscrierea in liceele din Capitala, arata in acest an – spre deosebire de 2002 – o crestere a numarului absolventilor care au obtinut note foarte bune, intre 9,00 si 10,00, si o scadere a celor de nivel mediu.
Dar au fost si lucruri mai putin placute: o absolventa de gimnaziu care obtinuse nota 3,90 la proba de Istoria romanilor, dupa recorectare a primit nota 9,20. Fata a sustinut examenul de Capacitate in centrul de examen de la Scoala 80 din sectorul 3 al Capitalei.
In aceeasi nota de -corectitudine-, un elev de la Colegiul Matei Basarab din Slobozia a primit nota 10,00 la Geografie dupa recorectare, dupa ce initial obtinuse doar 5,60.
-Doamnelor si domnilor, intra in scena Alexandru Athanasiuuuu!-
Canicula inceputului de iulie a provocat remanieri ministeriale, de care nici Educatia nu a fost scutita. Noul ministru al educatiei, cercetarii si tineretului, Alexandru Athanasiu, dadea asigurari ca inca din toamna acestui an vor exista solutii pentru marirea salariilor din invatamantul preuniversitar. -In esenta, va insemna o finantare per elev – ceea ce in zona universitara s-a si realizat in ultimii ani, fiind acum posibila dublarea salariilor cadrelor didactice din invatamantul superior-, a precizat Athanasiu.
Pana aici, toate suna foarte bine. Numai ca, din toamna, profesorii au numarat doar bobocii si promisiunile…
Athanasiu afirma ca nu si-a propus sa revolutioneze nici invatamantul, nici cercetarea. -Nici nu cred ca este foarte bine… In plus, sa fim lucizi: intr-un mandat de doar un an si jumatate nu exista timp pentru schimbari majore. Iar schimbam curricula, iar innebunim elevii si profesorii…- Dar pana la urma tot a introdus un nou sistem de notare!
Bacalaureatul, bulversat de -inovatii- legislative
Examenul de Bacalaureat din acest an a avut multe noutati, pornind de la notarea cu admis/respins la probele orale si introducerea, in premiera, la aproape toate probele a testelor grila. Au fost realizate 15.000 de subiecte pentru aproape 170.000 de candidati si propriu-zis au fost doua tipuri de Bacalaureat intr-unul singur: unul pentru absolventii promotiei 2003 si altul pentru candidatii din promotiile anterioare. Ca si cum deciziile acestea nu erau suficiente, cu putin timp inainte sa inceapa examenul de Bacalaureat (pe 19 iunie), a fost publicata in -Monitorul Oficial- o noua lege pentru modificarea si completarea Legii invatamantului fara o perioada de tranzitie, ci cu aplicare imediata. Noua lege fusese promulgata sub Andronescu, dar aplicabilitatea a inceput sub Athanasiu.
Abia dupa mai multe zile s-a aflat ca cei respinsi la o proba puteau sa sustina si celelalte probe. Pentru ca nu toate comisiile au inteles acest lucru si nu au permis elevilor picati la primul test grila sa-l sustina pe al doilea, Ministerul Educatiei a aprobat, pentru 189 de candidati din Bucuresti si Bihor, reorganizarea probei.
Mai mult parca decat in anii prcedenti, recorectarile lucrarilor de Bacalaureat au ridicat foarte multe probleme. Diferente mari de punctaj si, in unele zone, o foarte scazuta rata a promovabilitatii pun sub semnul intrebarii nu atat calitatea tinerelor generatii, cat a sistemului educational in sine.
Fostul ministru Andronescu fata cu… Athanasiu!
Schimbul de staff din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a generat polemici indirecte intre fostul si actualul ministru de resort. Astfel, in timp ce Ecaterina Andronescu acuza lipsa de mana forte la nivelul comisiilor raspunzatoare de examenele de Capacitate si Bacalaureat, Alexandru Athanasiu considera ca problemele aparute mai ales la Bacalaureat au fost cauzate de sistemul de examene tip grila. Si de cine l-a implementat… -Sistemul de evaluare exclusiv pe grila a creat mari probleme, atat absolventilor care n-au fost <rodati> suficient pe acest tip de examen… Trecerea cu bine a unui examen de tip grila nu presupune doar cunostinte suficiente, ci si un mod mai pragmatic de a le aplica… In orice caz, trebuia mult mai mult exersat!-, spunea Athanasiu.
Titularizarea cadrelor didactice, o alta -necunoscuta- pentru MECT
Promovabilitatea exagerata inregistrata in acest an este in antiteza cu situatia de anul trecut, cand doar o treime din cei peste 28.000 de candidati au reusit sa promoveze examenul de titularizare. Atunci, multi dintre cei picati – fie ei proaspeti absolventi de facultate, dar si profesori cu state vechi in invatamant – au luat note de doi, trei sau patru.
Potrivit parerii presedintelui executiv al Federatiei Sindicatelor Independente -Spiru Haret-, subiectele au fost accesibile, cel putin la partea de metodica, un profesor care preda de ceva vreme nu ar fi trebuit sa aiba nici un fel de problema. Sa ne reamintim ca anul trecut proba de foc a examenului de titularizare a fost tocmai metodica.
Deschiderea noului an scolar, praf in ochi pentru premier
Pe 15 septembrie, plimbarea premierului Nastase prin scolile si liceele sectorului 5, atent -ghidata- de primarul sectorului, Dan Marian Vanghelie, a ocolit multe scoli din aceasta zona administrativa a Capitalei. Si, culmea coincidentei(!?), exact pe cele lasate de izbeliste…
Daca Liceul teoretic -Ion Barbu- arata foarte bine, desi nu era gata, Scoala Generala nr. 141 -I.C. Bratianu- sta si acum sa cada pe elevi.
La -Ion Barbu-, traseul premierului a fost numai prin salile de clasa care erau gata, restul fiind incuiate cu grija.
Dupa cum era de asteptat, marti, 16 septembrie, cateva clase nu si-au putut desfasura activitatea, pentru ca lucrarile de finisare au fost reluate. Printre spatiile de prima necesitate care inca nu aveau mobilier la inceputul anului se numara si cabinetul medical…
La doar 10 minute distanta de mers cu mijloacele RATB pe strada Amurgului, la numarul 35, se afla Scoala Generala cu clasele I-VIII -I.C. Bratianu-. O scoala pe care primarul Vanghelie a ferit-o cu mare atentie de ochii oficialitatilor care au participat la festivitatile din 15 septembrie.
Scoala Generala nr. 141 este una dintre scolile care nu au autorizatie sanitara de functionare si care nu a mai fost reparata din 1990. La impartirea fondurilor pe 2003, primaria de sector a omis-o din nou…
Octombrie, luna universitarilor
Ministrul de externe, Mircea Geoana, a fost printre putinii demnitari care se pot lauda ca au participat la deschiderea anului universitar in mai multe locuri. Cum la Externe se calatoreste mult, ministrul Geoana a trecut dis-de-dimineata pe la Politehnica – prima sa -iubire- universitara, oprindu-se in final la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti. Optimismul sau obisnuit nu a disparut nici in fata -bobocilor-: -Incepeti astazi Facultatea de Drept… In patru ani de zile – daca nu aveti vreo sincopa pe parcurs, Doamne fereste! – veti termina facultatea si – la acea data – veti fi cetateni romani ai unei Romanii care este membru al Uniunii Europene-, era de parere Mircea Geoana.
Dar rectorul Universitatii Bucuresti, prof. univ. dr. Ioan Mihailescu, a incercat o fina aducere pe pamant a -uzinei de vise- care este Mircea Geoana. -Din scurta biografie prezentata de decanul Ciobanu (decanul facultatii de Drept – n.r.) am tras o concluzie: meritele in politica externa ale domnului ministru Geoana se datoreaza faptului ca este absolvent al Facultatii de Drept si gafele provin din faptul ca este absolvent al Politehnicii… Alta explicatie nu avem. Din fericire, totusi, prima parte este dominanta…-, a zambit rectorul Universitatii Bucuresti.
Studentii si-au amintit ca stiu sa protesteze
Dupa multi ani de liniste, studentii au realizat ca doar guvernele profita de pe urma acestui calm, in timp ce caminele si bursele lor se degradeaza pe zi ce trece.
Timisoara, Galati, Cluj, Constanta, Iasi, Targu Mures sunt centrele cele mai importante in care studentii au iesit in strada. Mii de tineri i-au pregatit atunci lui -Sathanasiu- un pat la ei in camin…
Bucurestiul n-a avut parte decat de un miting, in timp ce la Galati si Iasi greva studentilor a durat zile bune…
Desi au obtinut multe calatorii pe calea ferata, cu acceleratul, revendicarile tineretului studios – cresterea procentajului din PIB alocat Educatiei, subventionarea reala a regiei de camin si cresterea burselor – au fost solutionate pozitiv, dar nesemnificativ…
Au terminat studentii. Se pregatesc profesorii…
Nici n-au terminat bine studentii cu protestele si, pe fondul unei zile insorite de toamna tarzie, peste 5.000 de cadre didactice din 36 de judete au luat parte, ieri, la mitingul organizat de Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant. Mitingul, inceput la ora 11.00 in Piata Revolutiei, a continuat cu un mars catre parlament, in incercarea de a-i sensibiliza pe -locatari- pentru a mari cat de cat bugetul Educatiei.
-De ce minti, elev Adi Nastase?-, a fost intrebarea de pe o pancarta, preluata pe post de slogan si de miile de participanti la miting.
Salariul mediu din Educatie este de 5,8 milioane de lei, in timp ce salariul mediu pe economie este in jur de 6,7 milioane… Deci castigul mediu al cadrelor didactice reprezinta doar 70% din castigul mediu al romanilor-, a precizat liderul FSLI, Aurel Cornea.
Notarea elevilor intra in era Athanasiu
Ministrul educatiei, cercetarii si tineretului, Alexandru Athanasiu, a prezentat ieri noile criterii de evaluare in functie de care vor fi notati elevii cu incepere din anul scolar 2004-2005.
In opinia lui Athanasiu, va exista un plus de obiectivitate in catalog. -Pasii- de la o nota la alta vor fi conditionati de numarul de puncte tratate de elevi conform unei grile, specifica fiecarei materii. Practic, elevii nu vor mai putea spune acasa ca au fost depunctati pentru ca dom* profesor are ceva cu ei, si nici profesorii nu vor mai putea da note -din burta-…
-Aceste criterii de evaluare nu se mai regasesc nicaieri in lume-, a afirmat ministrul educatiei, precizand totodata ca are incredere deplina in acest nou (al catelea…) experiment.
Decembrie, o luna tarzie pentru premierea olimpicilor internationali
Cu doua luni intarziere, olimpicii internationali si-au primit binemeritatele premii. Castigatorii medaliilor de aur au avut privilegiul ca distinctiile sa le fie oferite chiar de catre premierul Adrian Nastase, care a recunoscut ca nu poate cere acestor tineri eminenti sa accepte salarii de cateva zeci de ori mai mici decat cele pe care le primesc lucrand in afara tarii.
In total, elevii au obtinut 54 de medalii in anul scolar 2002-2003: 17 de aur, pentru locul intai, 19 pentru medalii de argint, 16 de bronz, precum si doua mentiuni.
Valorile premiilor pentru olimpicii internationali au fost de 50 milioane de lei – locul I, 40 milioane de lei – locul II, 30 milioane de lei – locul III si 15 milioane de lei – mentiune, cu aceleasi sume fiind premiati si profesorii care i-au pregatit pe olimpici.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
