Sistemul romanesc de invatamant superior beneficiaza de fonduri de 15 ori mai mici decat media tarilor membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, si este caracterizat prin favorizarea cantitatii in detrimentul calitatii studiilor, potrivit unui raport al Curtii de Conturi.
Fondurile bugetare alocate pentru finantarea de baza in invatamantul superior au crescut de la 2.700 miliarde de lei in anul 2000 la 7.330 miliarde de lei in anul 2004. Exprimate in euro, sumele au avansat cu 28%, de la 135,3 milioane de euro la 174,5 milioane de euro.
Astfel, alocatia medie pe student se ridica, la nivelul anului 2004, la 450 de euro, comparativ cu o medie de 8.601 dolari in cele 29 de state ale OCDE, in anul 2000.
Cheltuielile bugetare alocate de Romania in sistemul national de invatamant reprezinta cel putin 4% din Produsul Intern Brut. Media OCDE este de 5,1% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind atins in Suedia, cu 6,8% din PIB, urmata de Norvegia – 6,6% din PIB si Danemarca – 6,5%.
Cele mai reduse ponderi ale cheltuielilor cu invatamantul in statele organizatiei sunt inregistrate in Grecia – 3,5% din PIB, Japonia – 3,6%, Marea Britanie – 4,2%.
Statele Unite ale Americii cheltuiesc cele mai mari sume anuale pentru un student, respectiv 17.466 dolari, urmate de Elvetia – 16.376 dolari, Canada – 14.809 dolari si Suedia – 12.891 dolari. In Republica Ceha, nivelul atinge 5.351 dolari, in Grecia – 3.990 dolari, in Ungaria – 5.430 dolari, iar in Polonia – 4.395 dolari.
Universitatile din Romania primesc finantari in functie de indicatorii de calitate pe care ii transmit Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS), printre care se numara ponderea posturilor didactice ocupate cu titulari, ponderea profesorilor si conferentiarilor titluari in totalul personalului, ponderea personalului didactic sub 35 de ani, ponderea personalului cu titlu de doctor, ponderea studentilor la invatamantul postuniversitrar, precum si dotarea laboratoarelor si bibliotecilor.
Potrivit Curtii de Conturi, finantarea se efectueaza pe principiul -resursele urmeaza studentii-. Acest sistem favorizeaza universitatile traditionale in defavoarea celor nou infiintate, care au o cifra de scolarizare mai redusa.
De asemenea, CNFIS utilizeaza acelasi algoritm de calcul pentru toate domeniile, fara sa dimensioneze finantarile in functie de profilul institutiei de invatamant superior.
Cheltuielile salariale reprezinta 80% din totalul alocatiilor primite de universitati pentru finantarea de baza. Salarizarea personalului didactic este stabilita in raport cu functia didactica, titlurile stiintifice, norma didactica, vechimea si conditiile specifice.
Norma didactica saptamanala este stabilita la 16 ore conventionale. De regula, normele corespunzatoare posturilor vacante sunt redistribuite personalului didactic titular.
Astfel, un cadru didactic desfasoara activitati care depasesc nivelul maxim admis, de doua norme. In cele mai multe cazuri, avand in vedere numarul de cadre didactice, profesorii trebuie sa desfasoare activitati care depasesc timpul fizic disponibil, de 24 de ore pe zi.
In aceste situatii, se apeleaza la -suplinirea colegiala-, iar cursurile atribuite unui profesor sunt sustinute de asistenti universitari sau cadre cu alte specializari.
Curtea de Conturi apreciaza ca dezechilibrul dintre cifra de scolarizare si capacitatea de absorbtie a pietei interne favorizeaza procesul de emigrare.
Institutia recomanda participarea sectorului privat la finantarea invatamantului superior, ceea ce stimuleaza angajarea absolventilor in companiile finantatoare. Finantarea privata ar putea creste entuziasmul studentilor pentru cursuri, aflat in prezent la un nivel scazut, favorizat de gratuitatea invatamantului si lipsa de locuri de munca pentru absolventi, se mai arata in raport.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
