
În România, Codul Muncii prevede posibilitatea muncii la domiciliu prin care angajatorul este obligat de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează și are dreptul să controleze activitatea salariatului său.
Până în anul 2008, legea 273/2006 prevedea că „Platitorii de impozite şi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajaţi pentru respectivul punct de lucru sunt obligati să solicite inregistrarea fiscala a acestora, ca platitor de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data infiintarii, pentru punctele de lucru nou-înfiinţate”.
Din martie 2008, articolul 32 aliniat 7 din Legea 273/2006 s-a modificat astfel: „Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituția publică și instituția publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu minimum 5 persoane care realizează venituri din salarii, are obligația să solicite înregistrarea fiscală a entității respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități.”
De anul acesta, la dorința UDMR și prin votul tuturor deputaților români, de la putere și opoziție, cu excepția lui Claudiu Năsui de la USR și Bianca Gavrilă de la POT care au votat împotrivă, Constantinescu Sergiu de la PSD care nu a votat și Popa Cristian de la POT care s-a abținut, condiția de cinci persoane pentru înregistrare fiscală s-a transformat în „cel puțin o persoană”.
Avocatul consultat de ziarul Curentul ne-a explicat: „Cum o definiție juridică pentru entitate nu există, mergem la definiția din DEX, „existență sau realitate determinată”. Până acum, realitatea determinată era că, fără a fi organizat un punct de lucru cu personalitate juridică, la o adresă, puteau lucra 4 persoane, pentru același angajator, care plătea salariile și taxele la organul fiscal unde avea sediul social. De anul acesta, dacă ai „cel puțin o persoană” care lucrează la altă adresă decât sediul social, chiar și în același oraș, sector sau chiar pe aceeași stradă, angajatorul trebuie să se înregistreze fiscal la adresa respectivă. Adică să depună o declarație 060 în care la punctul III, rândul 4, trebuie specificat „Modul de dobândire al spaţiului, cu numărul și data documentului”. Singurul lucru pe care îl pot face angajatorii este să completeze aici numărul și data contractului de muncă la domiciliu și să aștepte răspunsul ANAF. Altfel, atenție la Legea nr. 296/2023, fosta Lege 12/1990 reinventată de Ciucă și Ciolacu, privind desfășurarea activităților economice ilicite adică activitatea economică desfășurată de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, să nu se trezească cu veniturile aferente confiscate”, a avertizat avocatul.
Experții contabili și antreprenorii așteaptă lămuririle ANAF, pentru că altfel, vor avea tot atâtea coduri fiscale câți angajați la domiciliu sau pe la alte locații au și vor depune nenumărate declarații pentru fiecare cod.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















