Dupa zicala -cine-i cu paguba e si cu pacatul-, miliardele promise de marii donatori statelor devastate de valurile seismice vor fi acordate in mare parte sub forma de imprumuturi, care vor trebui restituite, sub forma de contracte cu intreprinderi din tarile ofertante, ce-i drept, fara dobanda.
Australia este singura care s-a opus instituirii moratoriului privind suspendarea datoriilor externe ale statelor afectate de tsunami, desi a acordat un ajutor-record de un miliard de dolari australieni, echivalentul a 762 milioane de dolari SUA. Totusi, cam jumatate din bani reprezinta un imprumut fara dobanda. Dar australienii nu ofera ajutor decat Indoneziei, tara care deja le datoreaza circa un miliard de dolari australieni, fapt ce ridica mari semne de intrebare cu privire la si asa dificilele relatii dintre Canberra si Jakarta.
Germania nu a dat prea multe detalii referitoare la natura ajutorului consistent anuntat de cancelarul Schroder, la fel ca si SUA, care nu au precizat forma sub care vor fi oferiti banii. Cheltuielile armatei americane angajate in costisitoarele operatiuni de salvare nu au fost incluse in suma si ar putea fi folosite de Washington pentru a creste valoarea contributiei, deja supusa unor reguli politice stricte, potrivit carora beneficiarii sunt obligati sa achizitioneze exclusiv produse americane. In plus, Indonezia, India, Sri Lanka si Thailanda platesc anual 1,8 miliarde de dolari catre SUA in taxe vamale, ceea ce reprezinta de cinci ori mai mult decat suma promisa ca ajutor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
