Dupa patru decenii de eforturi sustinute in vederea inceperii negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeana, Turcia a reusit ieri sa faca primul pas pe calea victoriei. Prezentand situatia actuala -in cel mai obiectiv mod posibil-, presedintele Comisiei, Romano Prodi, a anuntat ca recomanda inceperea tratativelor de aderare cu Turcia, dar ca Ankara va avea de indeplinit conditii dure, ceea ce nu va duce neaparat si la un final fericit pentru aceasta tara. Este si motivul pentru care primele pagini ale publicatiilor internationale au fost ocupate de problema -mariajului- UE-Turcia, ca ecouri la decizia exprimata de executivul comunitar.
O data pronuntat -da–ul clar si raspicat al sefului executivului comunitar, desi decizia finala apartine membrilor Consiliului, ce va fi luata pe 17 decembrie, se poate spune ca Turciei i s-a oferit ce isi dorea de mult timp – -inelul de logodna-. Chiar daca este un prim-pas de importanta istorica, asa cum considera autoritatile de la Ankara, acest lucru nu inseamna ca se va si finaliza in mod fericit, concretizandu-se in -mariajul- mult visat.
Sfarsitul Europei?
Cu toate ca Berlinul s-a dovedit a fi, desi doar strategic (datorita celor peste doua milioane de alegatori de origine turca), prin vocea cancelarului Gerhard Schroder, unul dintre sustinatorii Turciei pe drumul catre aderare, presa germana priveste apocaliptic eventualitatea acceptarii Ankarei in spatiul comunitar. -Aderarea Turciei va demola caminul european-, sustine cotidianul -Frankfurter Allgemeine Zeitung-, avertizand ca fenomenul nu vizeaza extinderea Uniunii, ci mai degraba transformarea ei. -Bolnavul de la Bosfor a fost purtat cu vorba timp de 40 de ani, promitandu-i-se primirea in Apus cu pretul vindecarii interne, adica al democratizarii, instituirii statului de drept si interzicerii torturii. Insanatosirea s-a produs, desi nimanui nu-i vine sa creada, nici macar turcilor. Cel putin asa crede Comisia Europeana-. Astfel comenteaza -Sueddeutsche Zeitung- subiectul care a facut sa curga multa cerneala in paginile ziarelor.
Pro si contra
Zarurile au fost insa aruncate, parca pentru a le face in ciuda celor de la -Die Welt-, care nu au contenit sa isi sustina punctul de vedere, anume ca -Turcia nu este in Europa si nici nu va fi vreodata-, o data cu primirea acestei tari in UE, Bruxellesul renuntand la idealurile sale europene. In pofida nesigurantei si temerii majoritatii europenilor, poporul musulman paseste stangaci spre occidentalizare, ajutat, intre altele, de catre politicienii europeni, cu intentia clara de a zadarnici un asa-numit soc al civilizatiilor, potrivit cotidianului parizian -Le Figaro-. Insa, cunoscutul -Liberation- face o precizare: Turcia este cea care trebuie sa se indrepte spre Europa, si nu invers, dificultatile rezultand nu atat din convingerile religioase diferite, cat din carentele democratice. -De aceea, usa deschisa Turciei nu inseamna inca intrarea ei in casa europeana-, adauga ziarul francez.
Pe de alta parte, austriacul -Die Presse- considera -absurda- dezbaterea problemei Turciei, in timp ce publicatia ceha -Pravo- se teme de viitorul incert al Uniunii, cauzat de fundamentalismul islamic. Totusi, cotidianul spaniol -El Pais- saluta decizia Comisiei, criticand insa conditiile aspre impuse Turciei, in premiera, fara ca altor state sa li se fi cerut anterior asemenea sacrificii. Potrivit publicatiei citate, Uniunea face dovada unei -permanente discriminari- fata de Turcia.
Ecouri timide
Daca Marea Britanie saluta in mod cert decizia Bruxellesului privind inceperea negocierilor de aderare cu Turcia, alte state membre, in frunte cu Franta, insista inca asupra problemelor cu care se confrunta si pe care le mai are de solutionat Ankara, privind piezis -pericolul musulman-. Sustinatorii candidaturii Turciei, precum Italia, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania, sunt de parere ca aderarea acestei tari ar aduce Uniunii o crestere economica rapida, forta de munca proaspata si o armata imensa, vazand Turcia democratica ca un zid de aparare impotriva fundamentalismului islamic. Cu toate acestea, Grecia, care a cunoscut puternice disensiuni cu vecinii turci, are rezerve fata de integrarea Ankarei, alaturi de Suedia si Danemarca. Aceasta din urma considera decizia Bruxellesului drept -un cec in alb- oferit Turciei.
Desi comisarul pentru extindere Gunther Verheugen a declarat ca Turcia are avantajul pozitiei strategice in Europa si Orientul Apropiat, opozantii aderarii Ankarei nu incurajeaza ideea includerii in UE a unei natiuni musulmane, cu atat mai mult cu cat cea mai mare parte a teritoriului ei se afla in Asia. Astfel, granitele UE s-ar extinde pana la frontierele Irakului, Iranului si Siriei, ceea ce ar provoca instabilitatea. In plus, populatia musulmana a UE va creste brusc de la 3% la 20%.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
