Home În Lume Anul 2007, posibila data a aderarii Romaniei

Anul 2007, posibila data a aderarii Romaniei

DISTRIBUIŢI

Reprezentantii europeni la summit-ul de la Bruxelles sunt de acord sa citeze in concluziile finale ale reuniunii anul 2007, ca posibila data a aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, au anuntat surse din cadrul presedintiei UE.

-Consiliul European si-a exprimat sustinerea fata de Bulgaria si Romania in eforturile pe care le depun pentru a adera la UE in 2007-, potrivit surselor respective, care au citat din concluziile summit-ului. Un precedent proiect de concluzii evita sa precizeze anul 2007 ca data la care Bucurestiul si Sofia spera sa adere la Uniunea Europeana si se limita la a propune membrilor UE sa elaboreze -calendare- in vederea integrarii celor doua tari. Aceste -calendare- urmeaza sa fie adoptate la summit-ul de la Copenhaga, din luna decembrie. Romania si Bulgaria nu figureaza pe lista candidatelor la aderare in 2004, reuniunea la varf de la Laeken (Belgia), din decembrie 2001, apreciind ca ele se afla in intarziere in procesele de pregatire pentru aderare.

Summit-ul de la Bruxelles, salvat in ultimul moment

O intelegere franco-germana de ultim moment a permis liderilor Uniunii Europene sa analizeze, ieri, un proiect cu privire la modul de alocare a subventiilor agricole destinate tarilor candidate la aderare. Cancelarul german, Gerhard Schroder, si presedintele francez, Jacques Chirac, au cazut de acord asupra mentinerii actualei politici agricole comune pana in 2006. Cheltuielile agricole vor fi inghetate deci incepand cu anul 2007, la nivelul stabilit in anul anterior, ceea ce va permite guvernelor sa asigure fondurile necesare finantarii procesului de extindere a Uniunii Europene. Negocierile s-au axat pe o propunere avansata de Danemarca, tara care detine in acest moment presedintia organizatiei. Aceasta propunere prevede ca subventiile sa fie oferite noilor membre in mod gradat, din momentul aderarii, pe parcursul a 10 ani, pana ce valoarea lor va egala nivelul stabilit pentru celelalte state UE. Intr-o prima etapa, aceste fonduri vor echivala cu 25% din nivelul subventiilor acordate agricultorilor din UE in 2004.

Cat o cina mai buna

Realizarea unui acord la Bruxelles in problemele dosarului financiar a fost considerat drept un element esential in respectarea calendarului stabilit pentru acest sfarsit de an: cele convenite trebuie discutate si cu cele 10 state candidate din primul val pana la summit-ul de la Copenhaga din decembrie. Daca nu se vor ivi alte piedici, cei 10 vor primi in capitala daneza -invitatiile formale- de aderare. Premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, a cerut statelor membre ca in cele sapte saptamani care au mai ramas pana la momentul Copenhaga sa evite ridicarea de noi obiectii, sa nu urmareasca doar interesele proprii. Apelul lui Rasmussen nu este intamplator: potrivit informatiilor care circula la Bruxelles, unele state membre ar dori amputarea unor capitole de finantare destinate noilor state membre. Efortul financiar cerut de primirea de noi membri nu este totusi un capat de tara. Astfel, s-a calculat ca in intervalul cuprins intre 2004, an in care tarile din primul val vor deveni efectiv membre ale UE, si 2006, extinderea va costa anual fiecare contribuabil din actualele state membre 23 de euro, adica pretul platit pentru o cina mai buna!

Largirea UE: toata lumea castiga

Tocmeala -Celor 15- in privinta banilor necesari extinderii pune intr-o lumina nu tocmai placuta tarile UE, fapt constatat si in paginile ziarului parizian -Liberation-. Intr-un interviu, un reputat specialist al Centrului de studii si cercetari internationale, Jacques Rupnik, cere statelor membre sa nu uite un fapt esential, si anume formidabilul surplus comercial pe care il inregistreaza in comertul lor cu statele acum candidate. Cate locuri de munca sunt legate, de pilda, de exportul lor spre Est? De asemenea, cand se vorbeste despre costurile extinderii nu trebuie sa se uite ca unele tari ca Slovenia si Republica Ceha vor contribui net la bugetul UE. Pare sa fie ignorat si aspectul politic, desi extinderea democratiei si stabilitatii in Europa nu poate fi estimata in bani. In aceste conditii, apreciaza Rupnik, tarile candidate -au trecut de la o faza initiala de euforie si sperante la o faza de deziluzii si apoi la faza actuala de pragmatism. Candidatii au realizat ca ceea ce primeaza este interesul fiecaruia-.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.