Aprilie, luna examenului decisiv al guvernului Tariceanu

-Luna de miere- a executivului de la Bucuresti cu institutiile europene se apropie de sfarsit, pasul urmator fiind prezentarea in fata severilor examinatori din legislativul comunitar. Care sunt sansele Romaniei de a obtine avizul favorabil al eurodeputatilor asupra tratatului de aderare? O evaluare in acest sens o ofera pagina electronica a publicatiei pe probleme europene -Euractiv-.

Potrivit articolului aparut pe site-ul -Euractiv-, a trecut aproximativ un an de cand o adevarata -bomba- a fost lansata asupra procesului de integrare a Romaniei: Parlamentul European, prin amendamentul Oostlander, cerea nici mai mult, nici mai putin decat suspendarea negocierilor cu Romania si, implicit, amanarea datei aderarii. Insa, pe 13 aprilie, legislativul comunitar are misiunea de a se exprima din nou, de aceasta data decisiv, asupra aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana. Nu mai mult de doua luni ii despart pei cei in jur de 367 de deputati europeni, care ar reprezenta jumatate plus unu din totalul de 733, de pasul hotarator in a spune -da- aderarii Romaniei, prin votul asupra -avizului conform-.

Semnale pozitive

Asa cum a reiesit si din stenogramele PSD, -semnalul de alarma- de acum un an, cum a fost numit de presedintele de atunci al Parlamentului European, irlandezul Pat Cox, si-a atins scopul. Guvernul Nastase a trecut cu adevarat la accelerarea reformelor, in special in justitie, necesare integrarii, permitand Romaniei sa inchida negocierile de aderare la sfarsitul lui 2004, cu sprijinul consistent al comisarului pentru extindere, Gunther Verheugen. In consecinta, legislativul comunitar a reactionat pozitiv la progresele facute de Romania. Votul pe amendamentele Gahler, Davies si Lagendijk, depuse la raportul Moscovici, adoptat in decembrie 2004, care se opuneau calendarului aderarii Romaniei, releva faptul ca acestea au intrunit sprijinul a doar aproximativ 25 de procente din parlamentarii europeni, in timp ce in jur de 75% ne-au sustinut.

Daca ar fi sa aruncam o privire de ansamblu, incercand sa vedem care este apartenenta politica a celor care s-au opus sau abtinut in a sustine aderarea Romaniei in 2007, vom observa ca ei fac parte din Partidul Popular European, insa mai putin de jumatate din membrii acestuia, Alianta Liberalilor si Democratilor, cam un sfert, si din partidele mai putin semnificative, cum ar fi grupul ecologist, al -verzilor-, de departe cel mai rezervat in privinta acceptarii tarii noastre. Constatam in schimb ca grupul socialistilor europeni ne sustine cel mai puternic, in proportie de 99%. Cat despre nationalisti, dintre acestia ne sunt favorabili latinii, in majoritatea lor francezi si italieni, apoi spanioli si portughezi, in timp ce cehii si grecii, cu exceptia comunistilor, polonezii si britanicii sunt divizati, la fel ca si germanii, slovacii si ungurii, care au votat diferit, in functie de orientarile lor politice. Cei mai rezervati in privinta incadrarii noastre in calendarul stabilit sunt olandezii si austriecii.

Schimbare benefica

Modificarea culorii politice a guvernului de la Bucuresti a avut un impact pozitiv asupra imaginii Romaniei, lucru dovedit cu ocazia recentelor vizite ale premierului Calin Popescu Tariceanu si ale sefului diplomatiei romanesti, Mihai-Razvan Ungureanu. De la socialisti la populari si liberal-democratii condusi de Graham Watson, toti au salutat rezultatele alegerilor, exprimandu-si sprijinul pentru aderarea Romaniei insa, desigur, si speranta ca angajamentele luate vor fi indeplinite. Audierea ministrului Ungureanu, in cadrul Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, confirma acest lucru. Atat eurodeputatii, cat si presa au trecut cu vederea anumite glume, mai putin reusite, ale ministrului, care s-a referit la guvernul -Pampers- instalat la Bucuresti, dar, mai ales, faptul ca, probabil si din cauza timpului limitat dedicat audierii, acesta nu a raspuns unor intrebari importante, cum ar fi stabilitatea politica din Romania sau ratificarea acordului semnat cu SUA privind Tribunalul Penal International, precum si ezitarile sale in a raspunde la intrebarile referitoare la rezolvarea cazurilor de adoptie, suspendate datorita introducerii moratoriului din 2001.

In concluzie, perspectivele pentru obtinerea avizului conform sunt din cele mai promitatoare. Cu toate acestea, executivul nu se poate culca pe o ureche, dat fiind ca -luna de miere- este aproape de final, iar daca angajamentele nu vor fi indeplinite, PE ar putea sa faca uz de puterea pe care o are in a bloca semnarea tratatului de aderare, cel putin pentru moment. Totusi, daca vrem sa intram cu capul sus in randul statelor UE, votul in favoarea aderarii ar trebui sa fie pozitiv in proportie covarsitoare, caci Romania nu poate trece examenul din aprilie doar cu nota 5. Depinde acum doar de capacitatea guvernului Tariceanu de a gestiona, pe ultima suta de metri, problema integrarii, obtinand nota cu care Romania va promova testul eurodeputatilor.