Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite a adoptat in unanimitate o rezolutie in vederea prelungirii pana la 3 iunie a aranjamentelor provizorii menite sa permita buna functionare in Irak a programului -Petrol contra hrana-. Pe acest fundal, presedintele SUA, George W. Bush, a evocat posibilatea ca fostul regim de la Bagdad sa se fi debarasat de armele de distrugere in masa, cautate acum de fortele de coalitiei, in timp ce OPEC a decis sa nu riste, anuntand doar o ajustare a nivelului ofertei sale de petrol. Oricum, saptamana viitoare va incepe procesul de formare a viitorului guvern de la Bagdad.
Prin adoptarea Rezolutiei 1476 au fost, practic, prelugite prerogativele exceptionale conferite secretarului general al ONU, Kofi Annan, asupra gestionarii programului -Petrol contra hrana-, mijloc unic de supravietuire pentru aproximativ 60% din populatia irakiana. -De fapt, este vorba de un avant pentru un salt mai bun-, comenta un diplomat, subliniind ca membrii Consiliului de Securitate nu au reusit sa ajunga la o intelegere in privinta viitorului postconflict al respectivului program. Este o explicatie simplista a lucrurilor. In primul rand, decizia luata il pune, oarecum, la adapost pe Annan, al carui mandat expira, culmea coincidentei, la aceeasi data cu cea a programului. Adica in jur de 12 mai. In alta ordine de idei, demersul Consiliului de Securitate reprezinta o tentativa de intarziere a eventualelor actiuni din partea SUA de acaparare a tuturor parghiilor de control a productiei irakiene de petrol, o data cu ridicarea definitiva a sanctiunilor impuse Irakului de ONU imediat dupa razboiul din Golf, din 1991.
Problema este ca preconizata anulare a embargoului international si sistare a programului -Petrol contra hrana-, intrat in vigoare in 1996, reclama certificarea faptului ca Bagdadul nu poseda arme de distrugere in masa. Nu trebuie uitat ca existenta unui asemenea arsenal a constituit unul dintre motivele, oficiale, ale declansarii ostilitatilor militare in Irak. Or, pana in prezent, fortele coalitiei anglo-americane nu au descoperit nimic. Poate de aceea, locatarul de la Casa Alba s-a grabit sa schiteze conturul unui nou scenariu care ar putea fi aplicat in Irak. Vorbind ieri in fata angajatilor unei fabrici producatorare de tancuri din Lima, statul Ohio, George W. Bush nu a exclus posibilitatea ca armele de distrugere in masa, -pe care regimul irakian le-a detinut cu siguranta-, sa fi fost nimice in primele zile ale razboiului sau inaintea declansarii lui. In orice caz, a tinut sa precizeze presedintele american, -cautarile vor continua pentru a stabili adevarul in aceasta chestiune-.
Cu acelasi prilej, Bush a afirmat ca administratia sa dispune de dovezi ce sugereaza ca Saddam Hussein este fie mort, -fie foarte grav ranit-. Dar, a lansat Bush, -un lucru este sigur – Saddam nu mai este la putere, nu mai ameninta Statele Unite cu armele lui de distrugere in masa-. America, a adaugat seful statului, -este in siguranta, iar poporul irakian este liber… Irakul trebuie sa fie democratic. Este scopul SUA si al partenerilor nostri de coalitie-, a asigurat seful executivului de la Casa Alba. Potrivit afirmatiilor sale, -nu vom impune un guvern in Irak. De la caderea lui Saddam Hussein, Irakul este condus de o administratie provizorie americano-britanica, plasata sub conducerea generalului american in retragere Jay Garner. Printre altele, acesta din urma a promis ca ministerele irakiene vor putea functiona incepand de saptamana viitoare. In acelasi timp, potrivit agentiilor internationale de presa, el depisteaza sefi locali irakieni dispusi sa dea o mana de ajutor la formarea unui guvern interimar si la pornirea lucrarilor de reconstructie a tarii, ravasita de trei razboaie si de 12 ani de sanctiuni interntionale. Ceea ce doresc amerianii, explica generalul Garner, -este de a crea un mediu favorabil demararii unui amplu proces in vedere instalarii unui nou cabinet de ministri-, care va debuta luni, o data cu convocarea unui form al responsabililor opozitiei irakiene.
In asteptarea clarificarii situatiei in Irak si a instalarii la putere a unei administratii care sa se bucure de recunoastere nu doar din partea americanilor si a britanicilor, ci si a intregii comunitati internationale, dar mai ales a poporului irakian, statele membre OPEC au hotarat sa nu fortele nota, ci sa procedeze la o reducere mai degraba simbolica a cotelor sale de productie. Astfel, cartelul exportatorilor de petrol a decis retragerea zilnica de pe piata a doua milioane de barili de titei, in speranta evitarii unui contrasoc generat de posibila cadere a cursului la petrol dupa reintrarea Irakului in circuitul comercial. De fapt, OPEC se teme ca, sustinut de americani, petrolul irakian va invada, pur si simplu, pietele, reducand, practic, la zero politica de preturi promovata de organizatie si care merge pe un coridor de 22-28 de dolari barilul, dar care da atata bataie de cap Washingtonului, care ar dori ca barilul sa se vanda cu numai 18 dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
