Analistii politici rusi vorbesc in ultima vreme de resemnarea Moscovei fata de aderarea tarilor baltice la Alianta Nord-Atlantica. In acelasi timp, Estonia, Letonia si Lituania sunt privite ca statele cele mai pregatite pentru NATO, ele fiind caracterizate candidate -sigure- pentru integrarea in marea organizatie militara a lumii. Cu toate acestea, Rusia face un pas relativ contradictoriu cand accepta indepartarea acestor state de sfera sa de influenta. De altfel, la o conferinta ce a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute la St. Petersburg si a avut ca subiect relatia dintre Rusia si NATO, mai multi comentatori au subliniat faptul ca, teoretic, nici un presedinte rus nu ar putea sa accepte integrarea balticelor in NATO. Iar daca acest lucru se intampla inseamna ca vremurile s-au schimbat, asa cum si directia de dezvoltare a Rusiei este posibil sa se fi transformat.
Tarile baltice, in eforturile lor de integrare in Alianta Nord-Atlantica, au fost – si sunt in continuare – obligate sa ia anumite masuri care intra, aparent, in totala contradictie cu interesele ruse.
Ambasadorul SUA la Moscova – participant la conferinta de la St. Petersburg – a declarat si el ca Moscova are acum toate motivele sa se resemneze fata de orientarea tarilor baltice. Conditiile internationale s-au schimbat o dataa cu data care pare sa marcheze secolul al XXI-lea: 11 septembrie. Relatia Rusia – SUA a fost plasata de atunci pe alte coordonate, in mod paradoxal Moscova pare sa se apropie de NATO, iar elita economica mondiala, cunoscuta sub denumirea generica G7, vorbeste de importanta sustinerii Rusiei si a rapidei sale integrari in Organizatia Mondiala a Comertului.
In conditiile date, Rusia nu mai are motive serioase pentru a se opune extinderii Aliantei Nord-Atlantice, chiar mai mult, nu poate face altceva decat sa priveasca in mod neutru schimbarea sferelor de influenta si sa considere balticele ca state prietene in dezvoltarea spre o potentiala societate internationala stabila. Ambasadorul Statelor Unite la Moscova este de parere ca ar fi in beneficiul Rusiei sa incerce sa dezvolte relatii de prietenie si buna colaborare cu statele despre a caror aderare se vorbeste din ce in ce mai sigur.
Comentatorii sunt, insa, de parere ca dincolo de -incalzirea- relatiilor Rusia -SUA, cele doua mari puteri mai au destul de mult de lucrat in ce priveste flexibilitatea in comunicare si in luarea unor decizii de importanta maxima pentru ambele parti.
-Rusia nu mai doreste sa intervina in suveranitatea NATO-
-Moscova nu mai are nici un interes sa intervina in suveranitatea Aliantei Nord-Atlantice-, a declarat lordul George Roberston intr-un interviu acordat cotidianului leton -Lauku Avize- si citat de agentia de presa LETA. Concluzia se impune in mod firesc, este de parere secretarul general al NATO, dupa mai multe intrevederi avute cu oficialii rusi. Se pare ca acestia au dat toate asigurarile ca Rusia nu se mai opune si nu impune nici un fel de obstacole in fata extinderii organizatiei militare internationale.
Roberston a tinut, insa, sa mai precizeze ca doar bunavointa Rusiei in ce priveste extinderea nu este suficienta pentru includerea in bloc a tarilor candidate. Criteriile de aderare raman mai valabile ca niciodata, pentru ca noile membre trebuie sa ofere un standard avansat de dezvoltare militara si nu doar sa beneficieze de conditiile oferite de stadiul avansat al conditiilor militare din cadrul NATO.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
