Incapacitatea formaţiunilor politice belgiene de a forma, după alegerile din iunie, un guvern nu este de bun augur pentru ţară, -dar nu trebuie să ne temem că Belgia va dispare-, sublinia şeful diplomaţiei de la Bruxelles, Karel De Gucht. În ajun, mii de persoane au manifestat în capitala statului pentru unitatea statului. Oameni veniţi din toate colţurile ţării. Mulţi din ei în costume populare. A fost o manifestare de unitate pentru o Belgie unită. -Sunt numeroşi flamanzi care sunt pentru Belgia, dar sunt mai discreţi, mai timizi-, comenta un participant, citat de agenţiile internaţionale de presă. -Belgia traversează pentru moment o criză, sau o pseudo criză politică, care este organizată de oameni care sunt, pur şi simplu, nişte nebuni-, estima el. Eforturile de formare a unui guvern au eşuat, până acum, din cauza divergenţelor dintre formaţiunilor valone şi flamande. Discuţiile din interiorul coaliţiei au intrat în impas în august, împiedicându-se de cererea partidelor flamande pentru o mai largă autonomie şi o zonă bilingvă pentru Bruxelles, punct care a fost viguros respins de formaţiunile francofone. Dar ministrul DeGucht afirmă că, -în sfârşit, regiunile valone şi flamande, formează un cuplu foarte stabil-. Iar cea mai bună dovadă că Belgia nu va dispare, a adăugat responsabilul belgian, -este că disputa durează de mai bine de 50 de ani, dar nimeni nu s-a separat-, ceea ce înseamnă că -acest cuplu va supravieţui şi în următorii 50 de ani-. Un punct de vedere care contrazice însă afirmaţiile presei. În opinia mass-media, criza politiciă din Belgia, care a marcat, în urmă cu o săptămână, 100 de zile, radicalizează opinia publică în Flandra, unde jumătate de locuitori revendică deja independenţa lor. E adevărat, au fost situaţii şi mai dificile, de exemplu, după alegerile din decembrie 1987, când a fost nevoie de 147 de zile pentru a pune la punct un cabinet viabil. -Cred că până la urmă, totul se va aranja-, încerca să liniştească spiritele comisarul european pentru dezvolvare, liberalul belgian Louis Michel, citat deseori ca posibil prim ministru. Deşi, conform rezultatelor scrutinului de iunie, singurul om care poate deveni premier este democrat-creştinul flamand Yves Leterme (foto).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
