Brutalitatea Rusiei împarte apele în politica mondială

Anunțul că Rusia va începe de azi retragerea armatei din Georgia este unul din puținele lucruri îmbucurătoare din ultimele zile, dar este departe de a liniști lucrurile în arena internațională. Încordarea politică și militară dintre Rusia și țările occidentale, care critică dur atacul Rusiei, a atins noi culmi ieri, după ce a devenit și mai clar că armata rusă, pur și simplu, își face de cap în Georgia. Chiar președintele Franței, Nicolas Sarkozy, care în ciuda tututor criticilor considerase justificată reacția militară copleșitoare a Rusiei, l-a avertizat ieri pe președintele Medvedev cu "consecințe grave" pentru Rusia, dacă armata sa nu respectă acordul de încetare a focului. Liderul opoziției britanice și posibilul viitor premier, David Cameron, a propus chiar restricții de intrare pe teritoriul Regatului Unit a oamenilor de afaceri ruși: "Armata rusă nu poate intra în alte țări, în timp ce rușii amatori de cumpărături continuă să intre în magazinele britanice Selfridges". Cea mai grea lovitură pentru Kremlin pare să fi venit însă de la Ucraina, un stat pe care Rusia îl consideră a fi în mod natural în sfera sa de influență și care acum a anunțat că vrea integrarea sistemului său de radare în sistemul de avertizare anti-rachetă al Europei. NATO a anunțat, de asemenea, că își va revizui relațiile cu Rusia, dar și, prin vocea cancelarului german Angela Merkel, că va primi în rândurile sale tocmai Georgia. Kremlinul a reacționat la aceste vești așa cum obișnuiește, prin amenințări cu forța sa militară. Oficiali militari ruși au lăsat să se scurgă în presă înformații conform cărora flota rusească din Marea Baltică ar putea fi dotată cu rachete nucleare, ceea ce amenință securitatea Europei. Concluzia premierului turc Erdogan : "E nevoie de o nouă ordine mondială".