Bush si Kerry, sprint spre Casa Alba

Moto

-Noi ii dam presedintelui mai mult de lucru decat ar putea face, mai multa responsabilitate decat ar putea sa-si asume, mai multe presiuni decat ar putea suporta. Americanii au o dragoste fata de presedinte care merge dincolo de loialitate si de apartenenta la partid; el este al nostru si noi ne exercitam dreptul de a-l distruge-. (John Steinbeck, 1966)

Presedintele american, George W. Bush, si adversarul sau democrat, John Kerry, s-au confruntat, ieri, in prima lor dezbatere prezidentiala televizata, un duel in direct in fata a zeci de milioane de alegatori care urmeaza sa aiba un rol decisiv in campania prezidentiala din SUA. Dezbaterile televizate sunt, de fapt, semnul intrarii in linie dreapta a campaniei pentru prezidentialele din noiembrie. Daca, nu cu mult timp in urma, John Kerry s-a aflat inaintea presedintelui Bush in sondajele de opinie, inaintea dezbaterilor el este pe locul doi. Kerry, in varsta de 60 de ani, are acum ocazia de a scapa de eticheta de persoana moale si inconstanta pe care tabara republicana a reusit sa i-o aplice. Expertii estimeaza ca, daca democratul John Kerry va fi declarat invingator din aceasta dezbatere care se axeaza pe probleme de politica externa, in special privind Irakul, cursa va ramane deschisa, in caz contrar George W. Bush, 58 de ani, isi va confirma avansul in cursa prezidentiala.

In cursul ultimei saptamani, John Kerry si-a intensificat atacurile impotriva politicii Administratiei Bush privind razboiul din Irak si lupta impotriva terorismului, afirmand ca ele au fost declansate in pofida bunului-simt si ca -deciziile nepotrivite ale presedintelui Bush au facut din America o tara mai putin sigura-. Presedintele Bush, la randul sau, si-a reiterat -fermitatea- in lupta impotriva terorismului si a prezentat Irakul drept o tara care se afla pe calea democratiei.

Sondaj

Potrivit unui sondaj de opinie publicat marti de Institutul Pew, presedintele Bush este creditat in prezent cu 48% din intentiile de vot, fata de 40% cat a primit John Kerry, in contextul in care cei doi s-au aflat la egalitate cu 46% din intentiile de vot, la 16 septembrie.

Atacurile conduse de Kerry impotriva politicii externe a Administratiei Bush nu au fost fructuoase: doar 36% (fata de 46% pentru Bush) din persoanele chestionate de Institutul Pew si-au exprimat increderea in senatorul democrat in legatura cu aceasta chestiune. Mai mult, doar 30% din alegatori (fata de 54% pentru Bush) s-au aratat increzatori in capacitatea lui Kerry de a conduce razboiul impotriva terorismului.

Dezbaterea este -destul de greu de pregatit pentru ca John Kerry isi schimba tot timpul parerea in legatura cu razboiul impotriva terorismului-, a declarat George W. Bush, in opinia caruia John Kerry -poate sa isi petreaca 90 de minute pentru a se confrunta cu el insusi-.

John Kerry a ripostat denuntand un umor prost plasat. -In momentul in care soldatii americani sunt expusi la pericole, opinia publica din America nu doreste sa auda glumele presedintelui, ci doreste sa cunoasca adevarul-, a mai subliniat el. Potrivit Institutului Pew, 61% din cei 200 milioane de alegatori urmeaza sa urmareasca aceasta dezbatere, programata sa dureze 90 de minute, incepand de la 21.00 ora locala joi (1.00 GMT vineri). Prima dezbatere, consacrata politicii externe, va fi gazduita de orasul Miami, din statul Florida, si va fi moderata de Jim Lehrer. Masurile de securitate sunt la fel de stricte ca in timpul celor doua Conventii, mii de agenti fiind mobilizati pentru a-i pazi pe cei doi. Cea de-a doua, dedicata opiniilor generale, se va desfasura la 8 octombrie in localitatea St. Louis, din Missouri, iar ultima, consacrata problemelor nationale, va avea loc in Tempe, statul Arizona, la 13 octombrie.

Alte doua dezbateri sunt prevazute sa aiba loc pe 8 si 13 octombrie. Ultima confruntare directa intre cei doi va avea loc pe probleme economice si sociale, care reprezinta, potrivit Institutului Pew, singurul punct forte al lui John Kerry.

Stiluri si tactici

Cat despre stilul acestor dezbateri electorale, analistii apreciaza ca ele reprezinta confruntari intre stiluri diferite si intre tactici diametral opuse de a seduce alegatorii, cu cateva saptamani inainte de alegerile prezidentiale din Statele Unite. Echipa de campanie a republicanilor a propus ca presedintele sa participe doar la doua dezbateri, dand de inteles ca Bush se teme de acest gen de intalniri. Cu toate acestea, democratii nu s-au lasat pacaliti de aceasta iluzie. Chiar daca John Kerry este un candidat renumit pentru discursurile sale, democratii au avertizat: -Nu va lasati inselati – George W. Bush se descurca in dezbateri. In toata cariera sa politica, el nu a iesit niciodata invins dintr-o polemica-, a atras atentia Mary Beth Cahill, directorul de campanie al lui Kerry. -Dezbaterile dintre Bush si Kerry vor fi de fapt o confruntare intre doi campioni inca neinvinsi-, este de parere ziaristul James Fallows, autorul biografiei presedintelui Jimmy Carter. El apreciaza ca Bush are un talent remarcabil de a transmite, indiferent de intrebari, mesajul pe care doreste sa il promoveze, in timp ce stilul lui John Kerry este total diferit. -El stie foarte multe si este rapid. Este foarte eficient atunci cand trebuie sa riposteze, dar cand are prea mult timp la dispozitie, nu reuseste sa profite de el-, remarca Fallows.

Profiluri diferite

Profilurile celor doi candidati sunt complet diferite. Actualul presedinte, in varsta de 58 de ani, revendica stilul texan, a intrat in politica relativ recent, in 1994, cand a devenit guvernatorul statului Texas. Bush chiar recunoaste ca nu este un bun orator. -Uneori este nevoie ca oamenii sa imi corecteze exprimarea-, a afirmat Bush, la 2 septembrie. -Alteori, sunt poate putin prea franc-, adauga candidatul republican, incercand sa contracareze criticile legate de balbele sale ce fac deliciul presei. -Aceasta atitudine sugereaza ca poti petrece momente placute in compania lui-, este de parere analistul John Jay Douglass, profesor la Universitatea din Texas. De cealalta parte, John Kerry, un produs al educatiei sofisticate din New England, a intrat in politica dupa revenirea din Vietnam, in urma cu 30 de ani. El este calificat ca fiind -distant si lipsit de carisma-, continua Douglass. Totusi, ziaristii care l-au urmarit in campanie au descoperit ca, dincolo de camerele de luat vederi, candidatul democrat este pregatit sa renunte la formalism. Chiar in aceasta saptamana s-a discutat despre faptul ca, bronzat dupa un meci de fotbal, Kerry ar putea aparea in fata camerelor de luat vederi ca un -bostan portocaliu-. Iarna trecuta, presa americana a remarcat disponibilitatea democratului de a intra in contact direct cu alegatorii din Iowa, obtinand astfel prima victorie in alegerile preliminare. De aceea, David Corbin, profesor la Universitatea din New Hampshire, l-a sfatuit pe Kerry sa fie cat mai natural. In opinia acestui comentator politic, Kerry trebuie doar sa dea impresia ca are o simpla conversatie cu un presedinte, in vazul tuturor americanilor. Kathleen Hall Jamieson, directorul Institutului Annenberg Policy Center, pune accent tot pe spontaneitate. -Candidatul trebuie sa arate cat mai clar cine este-, a afirmat ea.

Temele campaniei electorale

Irak

Bush: Violentele de dupa razboi si scandalul abuzurilor asupra prizonierilor irakieni au macinat increderea opiniei publice in campania din Irak. George Bush afirma insa ca razboiul a fost justificat fiindca Irakul putea fabrica arme de distrugere in masa si putea vinde informatii teroristilor.

Kerry: A sustinut invazia din Irak si s-a declarat gata sa suplimenteze numarul trupelor din zona. Din punctul lui de vedere, NATO ar trebui sa se ocupe de problema securitatii in Irak. John Kerry l-a acuzat insa pe George Bush ca a exagerat informatiile privind pericolul reprezentat de arsenalul irakian.

Razboiul impotriva terorismului

Bush: A creat Departamentul pentru Securitate Nationala. De asemenea, a triplat finantarea destinata securitatii si a promovat Patriot Act – un document ce da puteri mai mari autoritatilor in domeniul monitorizarii vietilor cetatenilor si al retinerii suspectilor de terorism.

Kerry: Are planuri de reformare a serviciilor de securitate, in ideea ca Garda Nationala sa se ocupe de securitatea nationala. Intentioneaza sa aduca modificari documentului Patriot, dand mai multe drepturi detinutilor. De asemenea, tine sa reindrepte atentia asupra Afganistanului.

Apararea

Bush: Bugetul apararii a fost majorat serios, iar George Bush planuieste sa dea si mai multi bani acestui sector. Ar vrea ca prima parte a sistemului antiracheta sa fie gata pana la sfarsitul anului 2004.

Kerry: Promite ca va recruta mai multi soldati, le va majora salariile si va investi in echipamente, dar nu s-a angajat sa suplimenteze bugetul apararii. E impotriva sistemului antiracheta.

Casatoriile intre homosexuali

Bush: Doreste modificarea Constitutiei, astfel incat casatoria sa fie clar definita ca uniune intre un barbat si o femeie. Nu se impotriveste statelor care aproba legi permisive fata de concubinajul intre homosexuali.

Kerry: Nu e de acord cu propunerea lui George Bush de modificare a Constitutiei. Si el se opune casatoriilor intre homosexuali, dar e de parere ca fiecare stat trebuie lasat sa decida daca le permite sau nu.

Avortul

Bush: Se opune avortului, cu exceptia cazurilor de viol sau incest sau cand viata femeii e in pericol. A introdus o noua lege care interzice avorturile tarzii.

Kerry: Sustine dreptul femeii la avort desi nu e de acord cu avorturile intarziate, in a treia parte a sarcinii. La Curtea Suprema de Justitie ar numi numai judecatori care sa nu restrictioneze dreptul la decizie al individului.

Educatie

Bush: A introdus un act intitulat -Nici un copil sa nu ramana in urma- care prevede ca finantarea scolilor depinde de rezultatele elevilor. Promoveaza ideea acordarii de fonduri federale pentru parintii care vor sa-si trimita copiii la scoli private.

Kerry: Promite ca va acorda 27 miliarde de dolari programului -Nici un copil sa nu ramana in urma-. Ar cauta sa angajeze mai multi profesori, platindu-i mai bine pe cei straluciti. Este impotriva fondurilor de stat pentru educatia in sistem privat.

Mediu inconjurator

Bush: E impotriva acordului de la Kyoto privind incalzirea globala, dar sustine consumul de combustibil pe baza de hidrogen. Sustine exploatarile petroliere din Rezervatia Arctica Salbatica – un subiect extrem de controversat din punct de vedere ecologic.

Kerry: Doreste ca SUA sa adere din nou la Tratatul de la Kyoto, privind reducerea emisiilor de sera. Promite investitii in tehnologia combustibililor -curati-, reciclabili.

Sanatate

Bush: Propune avantaje in domeniul taxelor pentru cei care isi fac asigurari de sanatate, ca masura de reducere a numarului celor care nu au acces la sistemul sanitar. A introdus masuri de ajutorare pentru persoanele in varsta care au nevoie de medicamente.

Kerry: Ar dori ca sistemul de sanatate destinat functionarilor guvernamentali sa fie accesibil tuturor si sa acorde fonduri mai mari statelor, in incercarea de a reduce numarul copiilor neasigurati.

Buget/Taxe

Bush: Bugetul american a inregistrat un deficit imens. George Bush a propus o serie de masuri ca sa reduca deficitul, dar doreste ca reducerile de taxe introduse de el sa devina permanente.

Kerry: Promite reducerea deficitului bugetar prin anularea reducerilor de taxe introduse de Bush si limitarea cheltuielilor federale la rata inflatiei, cu exceptia sectoarelor apararii, securitatii si educatiei.

Locuri de munca/Comert

Bush: Promite acorduri de comert care sa reduca dezavantajul producatorilor americani. Propune acordarea de fonduri pentru scolile vocationale si colegiile locale.

Kerry: Promite 10 milioane de noi locuri de munca pana in 2009. In prima parte a mandatului ar revizui toate acordurile de comert, verificand daca tarile exportatoare respecta regulile de munca si ecologice.

Americanii nu-si voteaza, in mod direct, presedintele

Atunci cand se duc la urne sa voteze pentru presedinte, multi dintre americani au impresia ca participa la o alegere directa a celui care va ajunge la Casa Alba. Din punct de vedere tehnic, lucrurile nu stau chiar asa, din cauza existentei colegiului electoral, o relicva constitutionala din secolul al XVIII-lea. Colegiul electoral este denumirea data unui grup de -electori-, care sunt numiti de catre activisti politici si membrii de partid din fiecare stat. In ziua alegerilor, acesti electori, angajati fata de unul sau altul dintre candidati, sunt alesi prin vot popular. In decembrie, dupa scrutinul popular, cand americanul chiar introduce buletinul sau in urnele de votare, electorii se intrunesc in capitalele statelor respective si voteaza pentru presedinte si pentru vicepresedinte. Pentru a fi ales, un presedinte are nevoie de 270 de voturi ale electorilor. In general, votul electorilor a coincis cu cel popular, dar exista si exceptii. O situatie de acest gen s-a petrecut la prezidentialele din noiembrie 2000, cand candidatul Partidului Democrat, Al Gore, a obtinut mai multe voturi din partea cetatenilor americani, dar a pierdut alegerile, republicanul George W. Bush insumand, din statele in care a avut majoritatea, mai multi -mari electori-. O situatie nefireasca se produce si atunci cand, existand candidati independenti care obtin procentaje bune, invingatorul (democrat sau republican) are, in fapt, mai putin de 50% din totalul voturilor exprimate de cetatenii americani, fiind un presedinte minoritar! Doar in cazul, putin probabil, in care candidatul cel mai bine plasat nu obtine majoritatea absoluta nici la nivelul marilor electori (ceea ce inseamna, matematic, ca cel putin un al treilea candidat a obtinut victoria intr-unul sau mai multe state si primeste voturi din partea marilor electori) nu poate avea loc validarea. In asemenea situatii, presedintele SUA este ales de Camera Reprezentantilor, asa cum s-a intamplat cu Thomas Jefferson in 1800 si cu John Quincy Adams in 1824. Acest sistem al colegiului electoral, care demonstreaza, printre altele, ca in cea mai democratica tara din lume presedintele poate fi ales de popor sau nu, a fost instituit prin Articolul II, sectiunea 1, din Constitutia Statelor Unite. Chiar daca in ultimii ani el a facut obiectul controverselor, discutandu-se de mai multe ori modificarea acestui sistem electoral atat de complicat, pana la urma a fost privit ca o forta stabilizatoare a sistemului american.

Putina istorie

In termeni juridici, teoria politica descrie formula alegerii presedintelui american ca vot universal indirect cu un singur tur, care consacra metoda pluralitatii, avand in vedere ca pot exista mai mult de doi candidati, iar invingatorul ar putea sa nu dispuna in final de majoritatea absoluta a voturilor. Sistemul este numit -universal indirect- deoarece toti cetatenii Statelor Unite cu drept de vot isi pot exprima optiunea pentru un candidat in faza preliminara, dar votul efectiv il au marii electori ai statelor, in numar egal cu cel al deputatilor si senatorilor, care exprima -in bloc- vointa majoritara la nivelul fiecaruia din cele 50 de state. Sistemul a fost introdus pentru ca, in urma cu doua secole, ar fi fost dificil de centralizat zeci de milioane de voturi, care veneau din regiuni foarte indepartate ale federatiei si intre care comunicarea era destul de nesigura. S-a considerat mai usor ca fiecare stat sa-si organizeze alegerile si apoi sa-si exprime vointa prin intermediul unor electori, in numar proportional cu populatia statului respectiv, toti electorii dintr-un stat urmand sa voteze, in faza finala, candidatul preferat de majoritatea cetatenilor din stat.