Cale lunga pana la UE

Nici una dintre -mezinele- Uniunii nu este pregatita pentru aderarea la zona euro

Recentele rapoarte ale Comisiei Europene demonstreaza ca moneda unica nu va putea fi adoptata de nici unul dintre cele 10 noi state membre ale Uniunii, nefiind indeplinite conditiile necesare aderarii la zona euro. Doar Estonia si Lituania se remarca printr-o imbunatatire a situatiei economice, dupa momentul intrarii in teritoriul comunitar, la 1 mai anul acesta.

Atat Banca Central-Europeana, cat si executivul comunitar considera, in rapoartele de convergenta, ca nou-venitii sunt la mare distanta de adoptarea monedei euro. Dar, -toate criteriile trebuie indeplinite, nu exista nici o ierarhie-, a subliniat Jean-Claude Trichet, presedintele BCE, ingrijorat de divergenta intre rata inflatiei si nivelul dobanzilor pe termen lung. Si comisarul pe probleme monetare, Joaquin Almunia, a recomandat guvernelor celor 10 state sa se mobilizeze mai mult daca vor sa adopte cu adevarat moneda unica.

Comisia a evidentiat ca Ungaria si Polonia nu indeplinesc nici una din cele cinci cerinte economice si financiare necesare pentru adoptarea monedei unice, in timp ce nici un stat din cele 11 candidate la zona euro, incluzand cei 10 noi membri si Suedia, nu corespund tuturor parametrilor necesari pentru trecerea la euro. Conform raportului publicat de executivul comunitar, Suedia si Lituania satisfac trei dintre criteriile impuse, ce se refera la stabilitatea preturilor, deficitul bugetar, cursul de schimb, ratele dobanzilor pe termen lung si compatibilitatea legala a reglementarilor bancilor centrale.

In anticamera

-Indeplinirea cerintelor de aderare la UE a solicitat eforturi mari din partea tuturor statelor membre, dar atingerea urmatorului obiectiv, de a fi incluse in zona euro, necesita eforturi suplimentare-, a declarat Joaquin Almunia. Desi trei din cei 10 au adoptat deja mecanismul european de schimb valutar ERM-2, menit sa pregateasca economia pentru includerea in zona euro, nici una dintre tari nu va putea adopta moneda unica inainte de 2007. Pe de alta parte, guvernul Suediei nu a dorit sa instituie ERM-2, in urma unui referendum care a aratat ca populatia se opune adoptarii monedei euro.

In raportul Bruxellesului se mai arata ca sistemele de garantare a independentei bancii centrale cuprind inca -imperfectiuni- in Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia si Suedia. In plus, documentul mentioneaza ca reformele fiscale din Polonia ar putea sa nu fie suficiente pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB in 2007, conform cerintelor, indeplinirea acestei conditii fiind esentiala pentru adoptarea monedei euro, programata de Varsovia pentru 2009.

Cu toate acestea, Budapesta ramane optimista, ministrul finantelor maghiar, Tibor Draskovics, garantand ca Ungaria va indeplini criteriile de intrare in zona euro cel tarziu in 2008, ceea ce ar permite adoptarea monedei unice in 2010. Totusi, Ungaria trebuie sa-si reduca deficitul bugetar cu mult peste nivelul planificat pentru anul 2005, pentru a se incadra in planul de convergenta.

Tot petrolul e de vina

Pe langa problemele extinderii zonei monedei unice, executivul comunitar se confrunta si cu necesitatea revizuirii estimarilor privind cresterea economica pentru 2005, ca urmare a mentinerii la cote ridicate a pretului petrolului. Potrivit comisarului Almunia, -cotatiile petroliere in urcare si mediul economic sugereaza un ritm incetinit de crestere economica pentru anul viitor-. In cadrul reuniunii ministrilor de finante de la Luxemburg, reprezentantul Frantei, Nicolas Sarkozy, a propus adoptarea unor masuri comunitare care sa aplaneze efectele negative ale preturilor petrolului, ce afecteaza atat dezvoltarea economica, dar si nivelul inflatiei, influentand, implicit, bugetul. In acelasi context, Almunia a confirmat ca executivul UE se pregateste sa adopte masuri legale impotriva Greciei pentru prezentarea repetata a unor date privind deficitul bugetar.

Compromis pentru Rocco si -fratii- sai

Presiunea este insa, in prezent, foarte puternica asupra viitorului sef al Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, pentru a gasi un compromis in legatura cu italianul Rocco Buttiglione care, o data respins de membrii legislativului comunitar, pune in pericol soarta intregii echipe. Dupa consultarea catorva lideri de grupuri parlamentare, continua cautarea acelei -mici schimbari- care sa satisfaca deputatii europeni, fara a ofensa insa Roma prea mult. Daca o schimbare completa a portofoliului lui Buttiglione pare exclusa, sunt luate in considerare alte cateva optiuni, una fiind aceea de a-l tine pe Buttiglione in functia de comisar al justitiei, dar cu puteri reduse in ceea ce priveste drepturile fundamentale si problemele minoritatilor. De asemenea, Barroso ar putea propune o directiva generala impotriva discriminarii. Mai exista insa si varianta acordarii mai multor puteri parlamentarilor, de a -refuza- comisarii incompetenti.

In timp ce Barroso se zbate pentru viitorul echipei sale, noutatile aparute despre mult-controversatul Rocco Buttiglione par sa ridice un semn si mai mare de intrebare asupra soartei celor 25, care urmeaza sa intre in paine de la 1 noiembrie. Buttiglione nu este atat de pur si catolic, cum vrea sa para. El a fost anchetat timp de un an, de autoritatile din Monaco, fiind suspectat de spalare de bani. Cazul a fost insa clasat, pentru ca judecatorul nu a putut stabili daca a fost comisa o infractiune in principat, desi ancheta a demonstrat ca sumele erau destinate unor partide din Italia si ca operatiunea s-a desfasurat in perioada 1998-1999.

Cu toate acestea, Barroso nu renunta la Rocco si -fratii- lui. Mai mult, el va prelua atributiile privind combaterea discriminarii si a hartuirii sexuale, ce erau incluse initial in portofoliul italianului, dupa ce Buttiglione i-a trimis o scrisoare prin care isi cere scuze, exprimandu-si -regretul profund- pentru criza declansata de remarcele sale privind homosexualitatea si familia.

Partidele politice, la polul negativ al increderii

Evaluarile Grupului de cercetare a opiniei publice din Europa Centrala, GEORG, pe esantioane reprezentative din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Ucraina, chestionate referitor la gradul de incredere fata de institutiile publice, demonstreaza ca formatiunile politice prezinta cel mai mare grad de suspiciune din partea populatiei. Daca biserica este privita cu cei mai buni ochi in toate tarile, armata este considerata una din institutiile cele mai de nadejde. In ansamblu, partidele, membrii parlamentului, prim-ministrii, sindicatele si firmele private sunt percepute negativ, in timp ce televiziunea se bucura cert de increderea populatiei.