START II s-a bifat printr-un balet ciudat (scuze pentru rima involuntară). Să recapitulăm: în zilele de 8-9 aprilie, la Praga, s-au aflat 13 protagoniști: șefii de stat ai SUA și Rusiei, care au semnat Tratatul, și 11 șefi de stat din Europa Centrală și de Est, care au cinat cu președintele american. Deci, mai întåi dans în doi, apoi unul în grup. Medvedev n-a dat ochii cu liderii est-europeni, iar statele din Europa Occidentală și UE n-au avut reprezentare.
Ce ar fi de înțeles din această mișcare coregrafică insolită?
1. Că START II e o chestiune mai degrabă ruso-americană. Ambele țări vor să se mai despovăreze de uriașele lor arsenale nucleare, costisitoare și ca producție, și ca depozitare.
2. Semnarea Tratatului a fost un gest menit să producă impresie (în perspectiva Conferinței ONU asupra neproliferării), dar fiecăruia din cei doi le rămån suficiente încărcături nucleare pentru a arunca lumea în aer de mai multe ori.
3. Prin START II, relația Washington-Moscova s-a mai cordializat, dar nu și armonizat în probleme critice (cum ar fi politica nucleară a Iranului).
4. Președintele Obama poate înscrie, în sfårșit, o reușită în politica sa externă, pånă acum aridă în rezultate („cochilia premiului Nobel“, cum o numea cineva, cam sună a gol).
5. Alegånd Praga ca loc al întåmplării, SUA au vrut să „despăgubească“ într-un fel Cehia pentru renunțarea la proiectul inițial de scut spațial care includea și această țară.
6. Întålnindu-se în bloc, pe scurt, la ospăț, cu 11 lideri est-europeni, Obama a vrut să arate că nu neglijează această parte de lume, cum i s-a reproșat.
7. Washingtonul a vrut să mulțumească, și astfel, „noii Europe“, mai cooperantă în ce privește implicarea militară în Afganistan, comparativ cu vestul continentului.
8. America a dat un semnal implicit unor state europene vecine cu Rusia că resetarea relațiilor ruso-americane nu se face în dauna lor (Obama a insistat pe art. 5 din Tratatul nord-atlantic privitor la principiul „Toți pentru unul, unul pentru toți“).
9. Neîntålnindu-se cu liderii vest-europeni și nici cu cineva de la UE, Obama a stårnit nedumeriri la Bruxelles și în alte capitale ale continentului.
10. Semnarea START II în palatul prezidențial al unui stat din UE pe care nu flutura și drapelul UE (decizia preșe-dintelui Klaus) semnifică, după unii, reticența americană față de cooperarea pe teme de securitate și apărare cu instituțiile Europei Unite (unde UE dorește să-și aibă propria politică).
Romånia a fost pe fază cu toate punctele ce o interesează din acest decalog, adică de la punctul 5 în jos.
Stă bine la punctul 5, căci este primul stat inclus în noua variantă de scut spațial american în Europa.
La punctele 6 și 7 a venit cu un cadou pentru SUA, cum spunea o mare agenție de presă occidentală – suplimentarea trupelor romåne în Afganistan.
Punctul 8 a fost anticipat de președintele Băsescu, înaintea momentului Praga, cånd s-a referit, ca și Obama mai tårziu, la art. 5 al Tratatului nord-atlantic.
La punctele 9 și 10, șeful statului a făcut, de asemenea, aprecieri nuanțate și în devans privind „solidaritatea și soliditatea relației Uniunea Europeană – Statele Unite“. Dar a adus și reproșuri evidente aliaților vest-europeni: „Ni se pare inadmisibil ca unele state să considere că și-au încheiat misiunea în Afganistan“. Să califici „inadmisibilă“ poziția unui aliat nu e o remarcă oarecare.
Pe cartea americană, Romånia merge perfect, pe cea europeană, se va vedea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
