Cercul se strange in jurul Rusiei

Două momente au marcat, în aceste zile, politica externă a Rusiei. Unul este legat de testarea unei noi rachete balistice imbatabilă pentru orice scut aerian. Al doilea se referă la Republica Moldova şi criza transnistreană. Ieri, cotidianul -Nezavisimaia gazeta- scria, printre altele, că, pe fondul intensificării eforturilor comunităţii internaţionale de rezolvare a conflictului de pe Nistru, Kremlinul se grăbeşte să preia iniţiativa, demarand o adevărată ofensivă diplomatică menită să determine Chişinăul să accepte un nou acord de soluţionare în schimbul revenirii vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă. Potrivit sursei citate, noul memorandum ar permite Rusiei să-şi păstreze prezenţa militară în teritoriile din stanga Nistrului, spre disperarea UE şi a SUA. Dar ce legătură există între cele două momente? Ambele sunt, de fapt, răspuns la politica Occidentului faţă de Moscova, considerată de Kremlin ca ostilă, cu unic scop de a împiedica Rusia să-şi reia locul ei de drept de pe scena marilor jocuri geostrategice. În ce măsură au aceste izbucniri de orgoliu şanse de izbandă este greu de spus. Politicul se împleteşte cu economicul, dominat în prezent de aspectul energetic, teren unde Rusia se simte stăpană. Bătălia este crancenă – luptele diplomatice fiind dublate de un adevărat război mediatic. Presa speculează, exagerează, creionează scenarii apocaliptice. Opinia publică nu mai ştie ce să creadă, privind cu neîncredere şi teamă spre marele stat slav întins pe două continente. Ieri, urmand exemplul Cehiei şi Poloniei, Lituania s-a arătat interesată să găzduiască pe teritoriul ei un sistem de apărare antirachetă. O declaraţie în acest sens a fost făcută de ministrul lituanian al Apărării, Iuozas Olekas, la sfarşitul unei vizite întreprinse la Chişinău. Posibil, Lituania va crea un precedent printre fostele republici sovietice. Anunţul a venit la doar cateva ore după ce Rusia a testat cu succes o nouă rachetă balistică despre care se afirmă că ar fi invincibilă, imposibil de doborat de vreun sistem de apărare. La randul lui, experimentul a fost efectuat cu cateva zile înaintea summitului G8 din Germania (6-8 iunie) şi a reuniunii la nivel înalt a CSI (10 iunie). Dar şi în contextul în care Rusia a cerut Olandei, în calitatea acesteia de depozitar al Tratatului referitor la armamentul convenţional din Europa (CFE), de a convoca în perioada 12-15 iunie la Viena o conferinţă extraordinară a ţărilor semnatare a acestui document care stabileşte limitele înarmării europene. Moscova susţine că, dorind să amplaseze în Europa de est elemente ale sistemului său de apărare anti-rachetă, SUA încalcă, de fapt, prevederile acestui text şi provoacă o nouă cursă a înarmărilor. Acuzaţii de acest gen au fost formulate de altfel şi la adresa Rusiei, învinuită că, modernizandu-şi rachetele, ea nu face decat să stimuleze o nouă cursă a înarmărilor. De menţionat că zilele trecute SUA au testat, la randul lor, o rachetă de interceptare, lansare care a eşuat însă. Interesant este că Departamentul de stat al SUA a refuzat orice comentariu pe marginea noilor experimente strategice ale Rusiei, mulţumindu-se să afirme că este treaba Pentagonului să lămurească acest lucru. Iar pentru ca tensiunea să rămană la cote ridicate, preşedintele Vladimir Putin a acuzat Occidentul că practică o politică cu două viteze în sfera drepturilor omului.