Chirac, Schroder, Erdogan – Trilaterala integrarii, la Berlin

In cadrul campaniei Ankarei de a intari sprijinul pentru candidatura sa la UE, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a luat parte, ieri, la cel de-al patrulea summit franco-german, la Berlin. Cancelarul german, Gerhard Schroder, si presedintele francez, Jacques Chirac, sunt sustinatori ai dorintei de integrare a Turciei, insa nu se bucura nici de sprijinul politicienilor, nici al populatiei din tarile pe care le conduc. In timp ce Germania este cel mai puternic aliat al Turciei in Europa, datorita numarului mare de locuitori de provenienta turca, Franta ramane puternic divizata in aceasta problema, Parisul luand decizia chiar sa tina un referendum cu privire la candidatura Ankarei.

Summitul de la Berlin reuneste, alaturi de cei trei lideri, o delegatie de ministri francezi, in frunte cu premierul Jean-Pierre Raffarin, in agenda carora se afla probleme legate de parteneriatul dintre cele doua mari puteri europene, Franta si Germania, precum si despre dosarele economice si din domeniul apararii. Reuniunea marcheaza o noua etapa in dinamica relatiilor dintre Paris si Berlin, prin impulsul pe care il ofera in invatarea reciproca a limbilor nationale, deficitul de cunoastere a limbajului celorlalti reprezentand pentru presedintele Chirac -punctul negru al fraternitatii-. Printre temele de importanta majora care vor fi dezbatute la Berlin se numara problemele din Irak, Orientul Mijlociu, Afganistan, Iran, dar si cooperarea cu ONU.

Incertitudini

Desi oficialii au explicat prezenta premierului Erdogan la reuniunea franco-germana prin semnarea contractului de achizitionare de catre Turcia a 36 de nave aeriene franceze de pasageri, este clar ca principalul motiv consta in incercarea Ankarei de a obtine garantia sprijinului pe drumul catre aderarea la Uniunea Europeana. Data de 17 decembrie reprezinta, in opinia sefului executivului turc, -un test- pentru UE, dat fiind ca atunci va fi prezentata decizia finala privind inceperea negocierilor cu Ankara. Mai mult, ministrul de externe, Abdullah Gul, recent intors dintr-o vizita in Olanda, in cadrul turneului prin mai multe tari europene, a fost si el prezent in capitala germana.

Barroso nu se lasa

Desi decizia parlamentarilor europeni este foarte importanta pentru viitorul european al Turciei, soarta acestei tari depinde si de comisia care urmeaza sa-si inceapa mandatul la 1 noiembrie. Insa in conditiile actuale, se pare ca, cel putin pentru o vreme, tot echipa Prodi va fi la putere. Noul presedinte al executivului comunitar, Jose Manuel Durao Barroso, a pledat fervent in favoarea propunerilor inaintate pentru ocuparea functiilor de comisari, in dezbaterile din parlament, nefiind insa dispus la concesii in legatura cu schimbarea portofoliilor membrilor echipei sale. Multi euro-parlamentari s-au declarat profund indignati de comentariile facute de italianul Rocco Buttiglione, propus pentru functia de comisar pe probleme de justitie. Totusi, Barroso a insistat, afirmand: -Comisia merita increderea dumneavoastra-.

Lipsa de consens

In timp ce in Germania soarta Turciei se afla in prim-planul atentiei oficialilor, armonizarea politicilor in materie de azil si a celor privind migratia se afla in centrul discutiilor ministrilor europeni ai justitiei si afacerilor interne, reuniti la Luxemburg. Suedia doreste o legislatie armonizata in materie de azil, insa are o parere individualista in ce priveste paza comuna a frontierelor. Germania, la randul ei, priveste spre o protectie integrata a granitelor comunitare, in schimb, nu vede cu ochi buni impunerea unicului standard de liberalizare a migratiei fortei de munca. Olanda, care detine presedintia rotativa a UE, si-a propus sa rezolve aceste controverse. Neintelegerile intre britanici si francezi privind controalele la frontiera comuna UE au blocat insa negocierile asupra securitatii, purtate de ministrii de interne, divizati in legatura cu planurile de infiintare de patrule care sa protejeze granitele externe ale Uniunii. Totusi, ministrii au fost de acord cu -nevoia clara de mai multa cooperare practica- intre statele membre in politicile de acordare a azilului, cerand comisiei sa elaboreze un plan de actiune in acest sens.

Pana in 2010 se va impune o politica unitara in privinta acordarii de azil pentru emigranti. Reuniunea din Luxemburg a readus in atentia participantilor necesitatea colaborarii mai stranse dintre serviciile secrete din statele membre pentru o mai efectiva combatere a terorismului pe continent. Cat priveste datele biometrice, introducerea lor in pasapoartele comunitare este sustinuta, aceasta insemnand nu doar fotografii electronice, dar si amprente digitale. Ramane de identificat metoda tehnica unanima, pentru a nu se naste incompatibilitati, dar nici ingreunari ale operatiunilor de control. Germania va lansa noile pasapoarte inca din toamna anului viitor.