Sunt 12: opt reprezinta tari care se afla deja in Uniunea Europeana, in timp ce patru se pregatesc inca sa fie primite. Cu totii s-au reunit aseara pentru negocieri cu privire la memorandumul care circula in secret prin cancelariile europene si care are ca punct de referinta opozitia fata de un viitor presedinte al Uniunii Europene, dorit de Valery Giscard, Jacques Chirac, Tony Blair si Jose Maria Aznar. Aceasta este, de altfel, si problema-cheie care se afla acum in dezbatere in cadrul lucrarilor Conventiei Europene si care va reprezenta coloana vertebrala a viitorului Tratat constitutional.
Invitatia la cina a pornit de la ministrul olandez al afacerilor europene, Atzo Nicolai, si a fost onorata de colegii sai din Germania, Belgia, Luxemburg, Grecia, Austria, Finlanda, Portugalia, Polonia, Ungaria, Slovenia si Republica Ceha. Un grup de disidenti intarit de prezenta puternicei Germanii si de nucleul dur al statelor europene mici. Un front comun care poate conta si pe Romano Prodi, presedintele Comisiei, care nu este de acord cu un super-presedinte al Consiliului. Pozitia lor este ca puterea Parlamentului si a Comisiei trebuie intarite si ca presedintia Consiliului poate ramane una prin rotatie.
Este vorba despre o intalnire care demonstreaza ca marile manevre au inceput atat in interiorul lucrarilor Conventiei Europene, cat si in afara acesteia. Dovada ca memorandumul asupra caruia au cazut de acord cei 12 aseara va deveni document oficial la data de 4 decembrie, atunci cand va fi prezentat in cadrul Conventiei. Dovada si ca presedintele francez, Jacques Chirac, se va intalni cu cancelarul german Gerhard Schroder saptamana viitoare pentru a ajunge la un compromis in privinta viitorului european.
De partea cealalta a frontului, ceea ce ii uneste pe Chirac, Blair, Aznar si Giscard este opozitia fata de o presedintie europeana care este detinuta doar pentru sase luni, subminand autoritatea Uniunii. Un presedinte stabil al Consiliului ar face din Europa un actor politic mult mai convingator pe scena internationala. Un super-presedinte ascunde insa si riscuri, iar disidentii le-au enumerat in memorandumul pe care l-au discutat aseara. O putere divizata intre doi poli – presedintele Consiliului si cel al Comisiei – ar putea insemna paralizarea Uniunii Europene. -Uniunea are nevoie de mai mult curaj si ambitie, nu de noi institutii si de mai multa birocratie-, a subliniat Romano Prodi in numeroase randuri. Solutia propusa de acesta: un secretar de stat dupa modelul american, care sa fie numit de catre guvernele nationale si care ar face parte din Comisie. Acesta ar putea fi chiar un soi de vicepresedinte care ar raspunde atat in fata guvernelor nationale, cat si in fata executivului european. O arhitectura institutionala care iese din tipar. -Multi ar putea crede ca este o propunere prea ambitioasa – recunoaste Romano Prodi – insa alternativa este ca Europa sa ramana un pitic politic sau sa fie paralizata de continua disputa intre cei doi poli ai puterii-. Aceasta este ideea pe care cei 12 au pus-o pe agenda de dezbateri europeana in urma cinei de la Bruxelles.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
